Consiliul Fiscal a avertizat că România riscă o criză a datoriei suverane

Economia României a trecut în ultimii ani printr-o evoluţie considerată nesustenabilă de către Consiliul Fiscal, care atrage atenţia asupra dinamicii deficitului bugetar şi a datoriei publice, potrivit HotNews, de la care relatăm cele ce urmează. Datoria statului a urcat la aproximativ 59% din PIB în iulie 2025, faţă de 35% în 2019. Aceste concluzii apar în opinia preliminară transmisă de Consiliul Fiscal în legătură cu proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din 2025.

Instituţia apreciază că o corecţie bugetară de asemenea amploare nu poate fi realizată fără efecte asupra veniturilor populaţiei şi încasărilor firmelor, ceea ce poate genera nemulţumiri, însă avertizează că, în absenţa acestei ajustări, România se putea îndrepta spre o criză a datoriei suverane, cu consecinţe economice şi sociale grave. O astfel de criză apare atunci când o ţară nu îşi mai poate susţine plata datoriilor sau când investitorii internaţionali consideră că riscul de neplată este ridicat.

Guvernul a revizuit ţinta de deficit cash şi ESA la 8,4% din PIB pentru acest an, un nivel pe care Consiliul Fiscal îl consideră ambiţios, dar realizabil. Fără măsurile cuprinse în rectificare, deficitul ar fi depăşit 9% din PIB. Instituţia subliniază că iniţierea corecţiei bugetare, alături de reformele incluse în PNRR, rămâne esenţială pentru menţinerea accesului la fondurile europene.

Unul dintre cele mai serioase puncte vulnerabile pentru România îl reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media UE de 40,1% şi sub nivelurile din Cehia şi Ungaria. Consiliul Fiscal consideră că o colectare mai bună este o chestiune de siguranţă naţională şi că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, însă precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc exclusiv prin tăieri de cheltuieli, iar ideea unei îmbunătăţiri imediate şi spectaculoase a colectării este nerealistă.

Investiţiile publice, estimate la circa 7,8% din PIB - incluzând fondurile europene din PNRR, al cărui termen de finanţare se încheie în 2026 - atenuează într-o anumită măsură impactul contracţionist al ajustării bugetare. Cu toate acestea, România se confrunta cu sindromul „deficitelor gemene” (bugetar şi de cont curent), ceea ce pune presiune pe politica monetară şi impune o corecţie menită să păstreze încrederea în moneda naţională.

La acestea se adaugă şi presiunea generată de creşterea cheltuielilor militare din anii următori, iar contextul internaţional dificil nu face procesul de ajustare mai uşor. Consiliul Fiscal subliniază că această corecţie va fi de durată şi va necesita mai mulţi ani pentru a fi finalizată.

Ministerul Finanţelor a publicat joi seară, în dezbatere publică, proiectul de OUG privind a doua rectificare bugetară din 2025, document care menţine deficitul la 8,4% din PIB. Veniturile bugetului de stat pentru acest an sunt diminuate per sold cu 2,1 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile scad cu peste 2,7 miliarde de lei.