COTAR:Urmează falimente pe piaţa asigurărilor

G.B
Bănci-Asigurări / 16 iunie

Urmează falimente pe piaţa asigurărilor

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) salută iniţiativa Ministerului Finanţelor care îşi propune corectarea şi actualizarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor, astfel încât legea să ofere protecţie păgubiţilor şi celor afectaţi de falimentul societăţilor de asigurări. COTAR atrage atenţia şi asupra faptului că de fiecare dată când s-a modificat această lege a urmat intrarea în faliment a unei societăţi de asigurare cu o cotă importantă în piaţa RCA din România, conform unui comunicat remis redacţiei.

Reamintim faptul că Legea nr. 213/2015 a fost adoptată la finalul lunii iulie 2015. O lună mai târziu, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) retrăgea autorizaţia de funcţionare a societăţii Astra Asigurări, iar la începutul lunii decembrie a aceluiaşi an, instanţa de judecată admitea intrarea în faliment a acestei societăţi.

Legea nr. 213/2015 cuprindea o serie de prevederi extrem de nefavorabile pentru asiguraţii RCA şi persoanele prejudiciate prin accidente auto, iar rezultatul a fost că foarte multe despăgubiri nu au mai fost achitate de FGA persoanelor îndreptăţite să încaseze respectivele sume de bani. Exemplu de prevederi contrare intereselor consumatorilor din domeniul RCA:

"(2) Plata de către Fond a creanţelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide şi exigibile, se face în limita unui plafon de garantare de 450.000 lei, pe un creditor de asigurare al asiguratorului aflat în faliment."

Problema majoră a acestei prevederi nu a fost reprezentată de valoarea plafonului de despăgubire, ci de faptul că acest plafon era garantat pe "creditor de asigurare".

Exemple de creditori de asigurare:

-Societăţi de leasing - care deţin parcuri auto importante şi care aveau autovehicule avariate ce trebuiau despăgubite de către Astra Asigurări şi Carpatica Asig SA, iar valoarea cumulată a reparaţiilor pentru toate autovehiculele avariate depăşea plafonulul maxim de 450.000 de lei;

-Unităţi reparatoare, cărora păgubiţii RCA ai firmelor Astra şi Carpatica le-au cesionat creanţele împotriva asiguratorului RCA şi drepturile aferente de încasare a despăgubirilor, astfel încât păgubiţii să îşi poată ridica maşinile din service-ul auto, fără să achite plata despăgubirii. Acele unităţi reparatoare care au ales să vină în sprijinul clienţilor, acceptând cesiunea creanţelor, s-au regăsit în ipostaza de a încasa de la Astra şi Carpatica despăgubiri de ordinul milioanelor de euro. Cu toate acestea, în mod neîntemeiat, FGA a plătit despăgubiri de maximum 450.000 de lei, în cazul fiecărei societăţi de asigurări. Consecinţa prevederilor extrem de nocive ale acestei legi a fost că multe unităţi reparatoare au rămas cu pagube nerecuperate extrem de mari şi multe dintre acestea au intrat în faliment.

-Societăţi de asigurare care aveau de încasat de la Astra şi Carpatica sume de ordinul milioanelor de euro, în baza dosarelor de daune aflate în regres şi care au încasat doar 450.000 de lei în locul milioanelor de euro datorate.

Practic, întreg mediul de afaceri care avea legătură cu cele două societăţi de asigurare a fost grav impactat de prevederile abuzive ale acestei legi, care plafonau valoarea despăgubirilor în mod nefondat, cu încălcarea Constituţiei României, a legislaţiei aplicabile şi a tratatelor la care România este parte.

Existenţa unui plafon de despăgubire trebuie să fie raportată la un dosar de daună, nu la creditorul de asigurare! O astfel de situaţie nu are voie să se mai repete în România, mai ales când vorbim despre asigurarea unei protecţii reale pentru persoanele legal îndreptăţite să obţină despagubiri, în urma unor accidente rutiere.

În acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Decizia nr. 29 din 2 martie 2020, prin care s-a dat câştig de cauză societăţilor de asigurare, în litigiul cu FGA, prin care asiguratorii au contestat aplicarea plafonului de 450.000 de lei în cazul drepturilor de regres rezultate per companie, în urma falimentului societăţilor Astra şi Carpatica. Astfel, în Decizia nr. 20/2020 au fost statuate următoarele: "Prin creditor de asigurare se înţelege ţi societatea de asigurare care a despăgubit pe asiguratul său, titulară a dreptului de regres izvorat dintr-o poliţă CASCO, împotriva asiguratorului de răspundere civilă obligatorie aflat în faliment. [...] Plafonul de 450.000 lei se aplică pe creanţe de asigurare [...] pentru fiecare creanţă în parte." Astfel, FGA procedase în mod nefondat la plafonarea la 450.000 lei a unor plăţi datorate de sute de milioane de lei, iar această practică a fost invalidată de instanţele competente.

Mai mult, termenele reale de plată a despăgubirilor, achitate de FGA, au fost de ordinul anilor. Astfel, FGA plăteşte dosare de daună ale firmelor Astra şi Carpatica, chiar şi în prezent, deşi evenimentele asigurate au avut loc acum 6-7 ani. De asemenea, este absolut necesară modificarea procedurilor şi a termenelor în care persoanele păgubite RCA sau asiguraţii să aibă timp să conteste eventualele plăţi parţiale sau chiar respingeri totale la plată a despăgubirior din partea FGA. În prezent, termenul de contestare pus la dispoziţia păgbiţilor RCA şi a asiguraţilor CASCO ai societăţilor de asigurări intrate în faliment este de doar 10 zile de la data comunicării deciziei de respingere a despăgubirilor solicitate. În situaţia în care păgubitul RCA/asiguratul nu contestă decizia FGA la Curtea de Apel în termen de 10 zile, consecinţa este decăderea din dreptul de a obţine plata despăgubirii.

Termenele de contestare trebuie să fie rezonabile pentru consumatori, iar Guvernul României şi celelalte autorităţi competente trebuie să ia toate măsurile legale necesare pentru protecţia consumatorilor. În consecinţă, pentru asigurarea unei protecţii adecvate, aceştia ar trebui să aibă un termen de minimum 3 ani, în care să poată contesta deciziile comunicate de FGA, privind plata despăgubirilor. Astfel, creditorii de asigurări trebuie să aibă un termen de contestare a deciziei FGA cel puţin egal cu termenul general de prescripţie prevăzut de art. 2517 Cod Civil (3 ani), se arată în comunicat.

"Este clar că trebuie să învăţăm din greţeli şi să corectăm disfuncţionalităţile care au afectat ani la rând păgubiţii şi asiguraţii societăţilor de asigurări falimentare, precum şi mediul de afaceri cu care societăţile falimentare au desfăşurat relaţii comerciale. Iniţiativa Ministerului Finanţelor de corectare a acestor inechităţi este salutară, mai ales că se prefigurează o toamnă cu cel puţin un faliment răsunator şi de proporţii nemaiîntâlnite în piaţa de asigurări din România. Începând cu această toamnă, aproape jumătate dintre maşinile care circulă astăzi pe străzi ar putea fi asigurate la o societate aflată în pragul falimentului. Dacă intră în faliment şi cea de-a doua societate de asigurări care deja are probleme, peste 75% dintre maşinile de pe străzile din România vor fi asigurate la societăţi aflate în faliment, iar Guvernul va trebui să răspunda pentru asta!" - a declarat Vasile Ştefănescu, Preşedinte COTAR.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Frauda imensa din City Insurance nu s-a făcut zilele trecute. Gaura REALA de 400 milioane de euro s-a realizat in ultimii ani, prin grija lui Cristi Rosu și ulterior, a lui Nicu Marcu.

    1. Nu-i uitati pe Leonardo Badea si Cornel Coca Constatinescu. Si ei au contribuit din plin la frauda City Insurence.

      Golovatic avea grija sa nu vadă nimic problemele când se făceau controale. Zgonea îl face pe Rosu cu hârtiile.

      Si nu numai! Golovatic si madam Musat cu tot cu gasca lui de nespecialisti si nespagari (!!) sunt acum condusi de un alt antitalent, unul Ionescu, un neica nimeni care linge labele profesorului de matematica uns de valcov mare si tare si care se crede mai capabil decat marcu si sri si care cica ar avea de vreo 6-7 ani niscaiva interese absconse pe la city si euroins.... ca asa se fac banii aia multi din declaratiile de avere... Deratizarea va rog dati si pe la asf ca sunt sobolanii cat elefantii.

    Pont!

    Intotdeauna cand CRESTE INFLATIA odata cu SOMAJUL in piata vanzare de "active" cu rata lenta (masini sau imobiliare) scade!!! 

    Odata cu aceasta inflatie numarul de asigurari poate STAGNA sau scadea (depinde de nisa economica caci tipurile de asigurari se muca ca val de cerere: fie din asigurari viata, pensie, imobiliara, auto etc) in raport cu inflatia reala din piata! 

    Avem milioane de auto ce stau evectiv fara a fii utilizate (vezi Romania, Germania, USA, Dubai, China, etc) dar care nu se vand nici sub pret sau nu se dau nici gratis ca sa nu "strice piata". 

    Pe termen mediu urmeaza crester asigurari de viata si locuinte, in timp ce piata auto a cam atins iar un maxim ciclic. 

    scoaterea concurentei din piata duce la posibil monopol si cresteri viitoare de asigurari. 

    PS: aveti grija la polite de asigurari la companii ce nu au asigurare ci fac parte din "Fonduri" straine prin cine stie ce insule controlate de etc forme de "Trusturi"! 

    semnat comenturi "cretine" 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Digitalizarea României”
Dtlawyers
BTPay
Apanova
Electromagnetica
Stiri Locale

Curs valutar BNR

23 Iul. 2021
Euro (EUR)Euro4.9219
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5428
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7455
Gram de aur (XAU)Gram de aur242.4279

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro