English
Ne aflăm într-o situaţie constituţională pe care Legea fundamentală nu o descrie explicit, dar pe care nici nu o permite în mod rezonabil: un preşedinte care, după depunerea mandatului de un premier desemnat şi după respingerea unei formule de guvern de către Parlament, refuză de 62 de zile să mai desemneze un candidat pentru funcţia de prim-ministru, punând astfel Legislativul în imposibilitatea de a acorda sau de a refuza încrederea unui nou Executiv. În acest timp, avem un guvern demis care continuă să administreze ţara cu atribuţii limitate.
Întrebarea inevitabilă este dacă această paralizie poate fi dusă în faţa Curţii Constituţionale sub forma unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Parlament. Răspunsul scurt este da. Un asemenea demers este posibil, are o bază juridică serioasă şi ar pune CCR în situaţia de a stabili dacă libertatea de apreciere a preşedintelui include şi dreptul de a bloca pe termen nedefinit procedura de formare a Guvernului.
Succesul sesizării nu este însă garantat, deoarece Constituţia nu stabileşte un termen expres în care preşedintele trebuie să facă desemnarea. Articolul 103 alineatul (1) din Constituţie nu spune că preşedintele „poate” desemna un candidat pentru funcţia de prim-ministru, ci că îl „desemnează”, după consultarea partidului care deţine majoritatea absolută ori, dacă o asemenea majoritate nu există, după consultarea partidelor reprezentate în Parlament. Formula instituie o atribuţie constituţională obligatorie, nu o facultate politică pe care titularul să o exercite numai atunci când consideră că rezultatul votului parlamentar este garantat. Preşedintele consultă, evaluează şi desemnează; candidatul solicită votul de încredere; Parlamentul decide. Sunt trei etape distincte, repartizate unor autorităţi diferite. Preşedintele nu poate substitui votul Parlamentului cu propria anticipare asupra rezultatului acestuia.
• Conflictul negativ, în sfera de competenţă a CCR
Potrivit articolului 103 alineatul (2), candidatul desemnat are zece zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi listei Guvernului. Constituţia acceptă, aşadar, inclusiv posibilitatea eşecului unei desemnări. Mai mult, articolul 89 leagă eventuala dizolvare a Parlamentului de respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură şi de trecerea unui interval de 60 de zile de la prima solicitare. Dacă preşedintele refuză să desemneze un candidat, mecanismul nu poate avansa: nu apare o nouă solicitare de învestitură, Parlamentul nu poate vota, iar condiţiile unei eventuale dizolvări nu se pot îndeplini. Prin simpla inacţiune, şeful statului poate îngheţa atât procedura formării Guvernului, cât şi mecanismul constituţional conceput pentru ieşirea din criză.
Tocmai această blocare poate constitui obiectul unui conflict juridic de natură constituţională. Conform articolului 146 litera e), CCR soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice. Jurisprudenţa Curţii nu limitează noţiunea la situaţiile în care două autorităţi pretind aceeaşi competenţă. Conflictul poate fi şi unul negativ, produs prin refuzul sau omisiunea unei autorităţi de a-şi exercita o atribuţie constituţională, atunci când această conduită împiedică o altă autoritate să-şi îndeplinească propriul rol. Curtea a arătat în repetate rânduri, inclusiv prin Decizia CCR nr.63/2017, că intră în această categorie situaţiile conflictuale care îşi au originea direct în Constituţie şi care provoacă un blocaj instituţional.
În cazul de faţă, construcţia juridică a unei sesizări ar fi relativ clară: prin omisiunea prelungită de a desemna un candidat, preşedintele nu doar că nu îşi exercită atribuţia prevăzută de articolul 103, ci împiedică Parlamentul să-şi exercite competenţa exclusivă de a acorda sau refuza încrederea Guvernului. Parlamentul nu poate convoca audierea miniştrilor propuşi, nu poate dezbate programul de guvernare şi nu poate acorda votul de învestitură în absenţa unui candidat desemnat. Avem, prin urmare, cel puţin potenţial, un conflict negativ de competenţă: inacţiunea unei autorităţi blochează atribuţia alteia.
Există totuşi o dificultate importantă. Constituţia nu precizează câte zile are preşedintele la dispoziţie pentru desemnare. În alte etape, termenele sunt explicite: candidatul are zece zile pentru a solicita votul de încredere, iar mecanismul dizolvării Parlamentului se raportează la 60 de zile de la prima cerere de învestitură. În cazul desemnării, termenul lipseşte. Palatul Cotroceni ar putea susţine că preşedintele trebuie să identifice o soluţie politică viabilă şi că, în absenţa unei majorităţi, continuarea consultărilor este legitimă. Nicuşor Dan şi-a justificat public inacţiunea tocmai prin faptul că nu există un candidat capabil să strângă o majoritate, declarând că o desemnare fără susţinere ar fi un „exerciţiu gratuit”.
Argumentul nu este însă imbatabil. Constituţia îi cere preşedintelui să consulte partidele, nu să obţină în prealabil un contract politic semnat care să garanteze rezultatul votului. Cerinţa impusă de şeful statului - ca partidele să prezinte mai întâi o majoritate clară, stabilă şi asumată - nu apare în articolul 103. Ea poate reprezenta o metodă politică prudentă, dar nu poate transforma atribuţia prezidenţială într-una suspendată până la îndeplinirea unei condiţii inventate de titularul funcţiei.
• Cine poate sesiza CCR?
În aceste condiţii, de ce nu este sesizată CCR? Deoarece accesul la această procedură este păzit de o poartă politică foarte îngustă. Potrivit articolului 146 litera e) din Constituţie şi articolului 34 din Legea nr. 47/1992, sesizarea poate fi formulată numai de preşedintele României, de preşedintele Senatului, de preşedintele Camerei Deputaţilor - Sorin Grindeanu, liderul PSD -, de prim-ministru sau de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. În mod realist, preşedintele nu se va reclama singur, iar CSM nu are un motiv instituţional firesc să intervină într-un conflict privind formarea Guvernului. Rămân prim-ministrul interimar şi preşedinţii celor două Camere. Dacă aceştia nu doresc politic să deschidă conflictul, dacă preferă actualul echilibru sau dacă se tem de consecinţele unei decizii CCR, blocajul rămâne fără judecător. Aici se află explicaţia principală: nu lipsa mecanismului juridic, ci lipsa voinţei titularilor care îl pot activa.
În primul rând, faptul că preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, nu sesizează CCR cu respectivul conflict constituţional arată că liderul PSD este interesat în menţinerea actualei stări de incertitudine politică. Mai ales că el a generat-o atunci când PSD şi AUR au votat împreună moţiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan.
În al doilea rând, o sesizare ar obliga partidele să-şi asume o poziţie incomodă. Cei care atacă la CCR ar trebui să demonstreze că vor deblocarea procedurii, asumându-şi simultan riscul unei noi desemnări, al unui nou vot şi, eventual, al deschiderii drumului către alegeri anticipate. Menţinerea unui guvern demis poate fi nocivă pentru funcţionarea statului, dar convenabilă temporar pentru actorii care păstrează funcţii ministeriale fără să mai treacă printr-un nou vot de încredere. Blocajul denunţat public poate deveni, în culise, un aranjament suportabil.
În al treilea rând, rezultatul la CCR nu este sigur. Curtea ar putea constata conflictul, considerând că 62 de zile depăşesc orice termen rezonabil şi că preşedintele împiedică Parlamentul să-şi exercite atribuţiile. Dar ar putea decide şi că lipsa unui termen expres, negocierile dintre partide şi marja de apreciere prezidenţială nu permit calificarea situaţiei drept conflict juridic. Tocmai această incertitudine poate explica reticenţa titularilor sesizării: o decizie de respingere i-ar oferi preşedintelui o validare constituţională pentru continuarea blocajului.
• Precedentul Kovesi
În privinţa conflictelor constituţionale avem un precedent - cazul demiterii Laurei Codruţa Kovesi, din funcţia de procuror şef al DNA. Conflictul privind revocarea Laurei Codruţa Kövesi a fost soluţionat prin Decizia CCR nr. 358 din 30 mai 2018, iar sesizarea a fost formulată de prim-ministrul Viorica Dăncilă, conflictul fiind constatat între ministrul Justiţiei şi Preşedintele României. CCR a decis atunci că refuzul preşedintelui de a da curs propunerii ministrului Justiţiei a produs un conflict juridic de natură constituţională şi a indicat conduita necesară pentru stingerea lui: emiterea decretului de revocare.
Precedentul Kovesi demonstrează un lucru esenţial pentru actuala criză: CCR consideră că poate analiza nu numai existenţa abstractă a unei competenţe, ci şi modul în care refuzul unei autorităţi de a acţiona blochează exercitarea atribuţiilor altei autorităţi. Dacă în 2018 Curtea a putut transforma refuzul prezidenţial într-un conflict constituţional şi a putut indica expres obligaţia de emitere a unui decret, ar putea, în principiu, să constate acum că preşedintele trebuie să reia şi să finalizeze, într-un termen rezonabil, procedura prevăzută de articolul 103. Curtea nu ar putea desemna ea însăşi premierul şi nici nu i-ar putea impune preşedintelui numele candidatului. Ar putea însă decide că inacţiunea lui Nicuşor Dan nu poate continua la nesfârşit şi că şeful statului este obligat să exercite atribuţia constituţională.
Concluzia este că sesizarea CCR nu doar că este posibilă, ci ar fi instrumentul constituţional firesc pentru clarificarea situaţiei. Obiectul nu ar trebui formulat simplist ca un conflict între două voinţe politice, ci ca un conflict negativ de competenţă produs prin omisiunea Preşedintelui României de a finaliza procedura desemnării, omisiune care împiedică Parlamentul să se pronunţe asupra învestirii Guvernului. Faptul că demersul nu are loc spune însă aproape la fel de mult despre sistemul politic precum blocajul însuşi: Constituţia oferă o cale, dar cheile acesteia se află exclusiv în mâinile unor demnitari care, din calcul, teamă sau convenienţă, preferă să nu deschidă uşa.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 25.08.2026, 00:09)
criza politică se sprijină pe natura rumenului merdenist !
este incurabilă !
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 09:18)
Actuala criza politica nu se datoreaza lui Grindeanu ci, celor doi OLIGOFRENI care conduc Romania, Nicusor si Bolojan, care au acaparat Tara ,au vanduto Strainilor, au SARACIT Romanii, iar TARA este in JUNK. Dumneavoastra sunteti un OM inteligent si nu cred ca nu observati ca NAZISTII din USR si NEONAZISTII din PNL, au facut din Romania o COLONIE data gratis Strainilor. Nu va banuiesc ca sunteti USRist sau PNList, dar realitatea de azi a Romaniei este clara pentru Romanii care sunt PATRIOTI nu PATRIHOTI.!
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 09:29)
Omule ai o problema mare de intelegere. Mergi si verifica daca mai au locuri la pshiopupu.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 09:31)
psd este cu unt sau cu margarina?
1.4. pt1.1 meleteanule, apvistule (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 14:18)
analfabetule ,cate clase ai dobitocule? doua sau trei? asta cu nazistii o primesti direct de la kremlin?
PS daca o banda de creiere spalate votantii haur+psd mananca o bomba alimentara facuta din deseuri ,ba se mai fotografiaza la coada la branzoiace ( fara branza din lapte ) cu gris si sare,seu de balena si soia ,da asta este o parte din aurolacii din Romania.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 15:58)
Mare Stegar Dac, ti-ai luat tratamentul astazi?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 08:29)
Singura explicatie care exista este ca PSD ului si puiului AUR le convine situatia. Practic oricum ei conduc Romania prin inerpusi in toate institutiile care conteaza , mai ales Justitia.
De exemplu Bolojan a facut un proiect de lege pt interzicerea cumului de pensie cu salariul la stat. Sta prin Parlament nevotat pana in ziua de azi, lalaiala. Sunt oameni care ai 2 contracte de 8 ore in paralel la stat, in institutii care nu lucreaza in chimburi de noapte, sunt deschise ambele de la 9 la 17 sa zicem. Acolo e doar de constatat imposibilitarea realizarii muncii in 2 locuri in acelasi interval orar. Nu face nimeni.
Deci le convine pt ca oricum ii blocheaza lui Bolojan orice reforma ce ar deranja nomenklatura sinecurista in continuare PCR ista.
2.1. Aveti dreptate , psd de fapt apara status quo ul ! (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 11:03)
Si fiind atit de inserati in institutiile statului , daca nu vor sau nu pot prelua guvernare , presedintele nu are ce sa faca ! Nu vor , e un consens tacit intre partide sa astepte toamna si toate acuzele catre presefinte sunt fumigene ca sa ascunda blatul lor !
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 11:52)
președintele poate face alegeri anticipate mîine. doar ca nu merge în pat, online.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 16:08)
Corect!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 09:30)
sigur nu este ceva negociat dinainte? sigur nu este o obstrucționare deliberată a procesului democratic din cauza ca unele partide nu vor sa se care acasă, conform procesului democratic? de ce sa fie prelungita de PSD atita timp cit prin metoda acoperișul, ceilalți refuza sa plece pina nu iau României mai multi bani.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 09:34)
Unde sa plece cand sunt demisi si legea spune ca trebuie sa stea interimar pana se formeaza alt guvern. PSD si HAUR care au creat problema de ce n-au gandit-o pana la capat?
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 09:38)
nu scrie în nici o lege. sunt aberații userist-peneliste. este la fel cu iohannis "Ce am sa fac eu?..."
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 09:41)
Scrie in Constitutia Romaniei, art 110 alin 4
Guvernul al cărui mandat a încetat „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.”
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 11:44)
da, dar nu ia nimeni în calcul cazul în care președintele o freacă și guvernul demis nu se cara acasă. nu cere nimeni majoritate. nu a prevazut nici spiritul nici litera niște șmecheri care prefera sa conducă țara LOR ne-conducand-o practic. este un abuz de putere susținut de noptiera de la Cotroceni, pentru care al doilea mandat a devenit un drog.
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 11:51)
articolul 107 exista înainte de articolul 110. 110, ca cele 110 zile de guvernare ilegală, prin interpretări de repetent ale Constituției.
3.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 12:26)
"până la depunerea jurământului de către noul Guvern". 10 zile, 110 zile sau 1000 de zile n-are nici o importanta.
Daca sunt alte interpretari posibile de ce nu depune PSD sau AUR o plangere undeva?
3.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 12:45)
nu exista interimat mai mare de 45 zile pentru miniștri și 60 zile pentru prim miniștri. este ilegal. anticonstituțional. ești iohannis cumva? partidele nu pun plângeri pentru ca își creează un prececedent. la fel cum au făcut și liberalii în situați similare, inclusiv la ordonanțele lui Dragnea. mucles, ca venim noi și ne trebuie. erodarea statului se face global, prin acțiuni care par disparate.
3.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 14:12)
evident ca nu e asa altfel ar fi eliminati automat de lege la x zile, ceea ce nu s-a intamplat
3.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 14:20)
tocmai asta spun. ca trăim intr-o perioada mizerabilă în care nu exista "eliminări automate", trebuie sa se sesizeze cineva, iar procesul durează. practic toata țara este într-un moment friț, în care cine trebuie nu-și face treaba, iar cine ar trebui sa se sesizeze ca cineva nu-și face treaba iși vede de treaba lui ca sa meargă treaba bine.
3.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 14:58)
"Există totuşi o dificultate importantă. Constituţia nu precizează câte zile are preşedintele la dispoziţie pentru desemnare."
Scrie si in articol.
Cele 60 de zile sunt perioada de la care prima propunere de prim ministru a fost respunsa de Parlament, cand ND poate dizolva Parlamentul. Il poate dizolva deja daca vrea. Alegeri anticipate. Dca nimeni nu vine cu voturile necesare pt investirea unui nou guvern, nu prea are incotro.
4. Bine face presedintele ca asteapta o majoritate st
(mesaj trimis de Opinie în data de 25.08.2026, 09:36)
In climatul actual din politica romaneasca nu e intelept sa forteze drumul spre anticipate , vedem ce e cu actuala CCR . In privinta formarii guvernului va fi similar : mult zgomot in media si la canalele mogulilor si tot inactiune , ineficienta si lasitate institutionala ! Si in acest caz Constitutia e deficitara , ca si in toate paragrafele privind drepturile REALE ale cetatenilor , a fost scris si modificata de politicoeni ( tot psd ) ca sa raspunda urgentelor lor politice de moment . Eu sustin atitidinea presedintelui foarte precauta ,pt ca Bolojan si guvernul lui macar guverneaza corect , dupa programul de guvernare initial al coalitie aprobat in parlament i si are ministrii votati in parlament . Dincolo de asta e haosul fripturistilor , sinecuristilor care fac acum rezistenta institutionala si subminarea Romaniei de galeriile de fotbal numai ca sa si faca ....promovare , nu ? Rutte in Olanda a stat un an interimar pina s a format alt guvern , si acela s a destramat sub un an de la numire ! Grindeanu daca nu ataca la CCR chiar daca are componenta CCR sa obtina ce vrea , inseamna cu nu poate asuma guvernare dupa Bolojan , asa ca asteapta sa ajunga supercompetentul Busuioc la sefia Ccr ! Bun ca ne ati adus aminte si de catastrofala Dancila , deci asta e alta prostie decat ca a trecut toate contributiile numai pe angajati si acum face zgomot la tv moguli ca e mare taxarea pe munca !?! Nu e taxarea mare ca statul nu incaseaza contributiile numai le gestioneaza , teoretic acele contributii sunt personale ! dar fiind asa mari angajatorii evident ca evita sa mai majoreze brutul si asta e de fapt nenorocirea care afecteaza angajatii si pe care centralele sindicale au acceptat o desi era grav dezavantajoasa !
4.1. PSD E RAU , DA RAU DE RAU (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 11:42)
Daca nu ar fi PSD nimeni nu ar mai castigat alegerile fiindca nu l ar avea pe DR.NO. Cu ciné s ar bate atunci BOND?
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 11:53)
dacă o sa cada drobul de sare... și ne pierdem privilegiile... ce ne facem?
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 17:48)
Nu-si pierd niciodata privilegiile, de traseism politic ai auzit? AUR e plin de fosti PSD isti. Dupa ce au vandut tot ce s-a putit vinde(catre ei), acum tipa "ati distrus industria". Cine, ca doar PCR-FSN a fost la putere dupa Revolutie, ba chiar au confiscat revolutia. Acum unii ca Dragnea ce are jumate de judet Teleorman pe numele familiei , Nastase , Ponta si altii au sarit in barca suveranistilor si tipa ati vandut tara=hotul striga hotii si arata cu degetul spre EU.
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 18:00)
.. Cand de fapt ar trebui sa arate cu degetul spre ei.
5. fără titlu
(mesaj trimis de Șerban în data de 25.08.2026, 11:48)
Păi în afara lui Grindeanu/PSD, eternul vinovat, mai pot sesiza CCR atât președintele senatului, adică Abrudean/PNL, cât și primul ministru, adică Bolojan/PNL !!! Da' ce să vezi, nu o fac ! De ce ? Simplu, pentru că nu vor să plece de la ciolan, știind că la următoarele alegeri au mari șanse să nu mai pupe parlamentul !
5.1. GRINDEANU E RAU, DARAU nu asa (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 12:09)
Abia ma stapanesc sa nu merg la sediul PSD si sa dau adeziune sa ma fac PESEDIST. Decat cu plangaciosu de FRITZ mai bine cu GRINDEANU de 1000 de ori.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 12:31)
Inteleg sa prelungeasca CASS pentru pensii si dupa ian 2027 ca sa compenseze majorarile salariale avand in vedere ca pensionarii nu fac mitinguri si greve
7. Căruța cu prosti
(mesaj trimis de I AM ROMANIA în data de 25.08.2026, 12:48)
Mă nebunilor
Cum d...qului vede lumea așa,
Bolohan și miniștrii cu acoliții sa de-a banii înapoi...
Stau de la demitere pe spinarea oamenilor,culmea că le și merge....
Pe deasupra își măresc ei lefurile și oamenii trăiesc de pe o zi pe alta....
7.1. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 25.08.2026, 18:00)
...
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 15:41)
Hoți și mincinosi toți.....penalii conduc tara și jefuiesc oamenii și firmele prin ANAF. Tara de rahat.
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 18:07)
Criza a fost prelungită din prostia lui Grindeanu care nu i-au ales pe Toma și pe Vestea.....
9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.08.2026, 19:37)
e short pe Romania