Abonament gratuit
Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”

CSM, o instituţie ignorată de preşedintele ţării

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

CSM, o instituţie ignorată de preşedintele ţării

Preşedintele Klaus Iohannis a emis, ieri, decretele de numire în funcţie a procurorilor-şefi de la cele mai importante parchete din ţară. Iohannis a fost de acord cu toate cele trei propuneri ale ministrul interimar al Justiţiei, Cătălin Predoiu, deşi doi dintre procurorii propuşi aveau aviz negativ din partea Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Este vorba despre noul procuror-general, Gabriela Scutea, şi despre noul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Giorgiana Hosu. Cel de-al treilea magistrat numit ieri în funcţie de conducere de către preşedintele Klaus Iohannis, este noul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Crin Bologa, şi singurul avizat pozitiv de către CSM.

Prin decizia sa, preşedintele Klaus Iohannis demonstrează că nu îl interesează opinia CSM şi că nu respectă recomandările instituţiilor europene, deşi, din 2015 încoace, a făcut apeluri repetate la adresa Parlamentului şi guvernelor PSD să respecte cerinţele Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO.

Toate cele trei organisme europene, în rapoartele şi opiniile emise în ultimii trei ani, au solicitat un rol mai important pentru CSM în numirea şi revocarea procurorilor şefi decât cel actual de simplu avizator consultativ al propunerilor făcute de ministrul Justiţiei.

Rapoartele GRECO din aprilie 2018 şi cel din iunie 2019 dau drept exemplu negativ modul în care Preşedintele Româ­niei a fost exclus din procedura de numire a procurorilor şefi de la Parchetul General, DNA, DIICOT şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, susţinând că s-a acordat un rol prea mare Guvernului prin intermediul ministrului justiţiei, deşi recomandarea instituţiei europene este ca rolul Consiliului Superior al Magistraturii să fie dominant în numirea acestor şefi.

Recomandarea respectivă este trecută în raportul Greco din 2018, care la punc­tul 52 arată: "Greco reiterează recomandarea sa ca procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet, cu excepţia Procurorului General, prevăzută de art. 54 din Legea nr. 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură".

Imediat după publicarea raportului Greco din 2018, membrii CSM au emis în 14 iunie un comunicat de presă în care arată că doresc implementarea recomandării din punctul 52 al raportului instituţiei europene şi că au trimis modificări legislative privind legea 303/2004 către Florin Iordache, preşedintele Comisiei Speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, precum şi ministrului Tudorel Toader.

Modificările solicitate vizau art. 54 alin.1 şi alin. 4 şi stipulau ca numirile şi revocările din funcţie ale Procurorului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adjuncţilor acestuia, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţilor acestora, procurorului-şef al DIICOT şi adjuncţilor ace­stuia, să se facă de Preşedintele Româ­niei la propunerea Secţiei pentru Procurori din cadrul CSM, cu avizul ministrului justiţiei.

Dacă această modificare nu urma să fie acceptată de Comisia Iordache, magistraţii au formulat şi varianta de rezervă, în care se spune că numirile şi revocările să fie făcute de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul conform al Secţiei pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, şi nu cu avizul simplu - care putea fi şi negativ, aşa cum prevedea în acel moment textul art. 54 din legea 303/2004.

Din păcate, majoritatea parlamentară alcătuită, timp de trei ani, din PSD, ALDE şi UDMR, a respins propunerile CSM şi a menţinut rolul important al ministrului justiţiei şi al preşedintelui ţării, care sunt persoane politice, în numirea şi revocarea procurorilor şefi ai celor mai mari parchete din ţară.

Iohannis, în iulie 2018: "Parlamentul să nu ignore recomandările Comisiei de la Veneţia"

Subiectul numirii procurorilor şefi a fost soluţionat de Comisia de la Veneţia, în Opinia de la începutul lunii iulie 2018, în care arată că "modificările la legile Justiţiei (n.r.- adoptate în Parlament de majoritatea PSD-ALDE-UDMR) includ amendamentele care pot afecta independenţa procurorilor, precum noul sistem de numire şi revocare a procurorilor-şefi, rolul ministrului justiţiei şi apariţia controlului ierarhic. Limitarea libertăţii de exprimare a magistraţilor ridică şi ea îngrijorări, la fel şi noua secţie pentru investigarea magistraţilor, dar şi noua organizare care slăbeşte rolul CSM, ca garant al independenţei sistemului judiciar".

Imediat după publicarea Opiniei Comisiei de la Veneţia, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat, în iulie 2018, Parlamentului să nu ignore recomandările organismului european. Într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale se arăta:: "Comisia de la Veneţia confirmă punctele de vedere exprimate de societatea civilă, de Consiliul Superior al Magistraturii, de judecători şi procurori, cât şi de preşedintele României, inclusiv prin sesizările de neconstituţionalitate şi cererile de reexaminare formulate la aces­te legi. Concluziile cuprinse în această opinie preliminară, care are aceeaşi valoare juridică precum opinia finală care va fi formal adoptată în luna octombrie, fără modificări, de către Comisie, indică impactul negativ pe care punerea în aplicare a unora dintre aceste modificări legislative l-ar avea asupra sistemului judiciar. Preşedintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, să nu ignore recomandările organismului european. Preşedintele Klaus Iohannis reiterează faptul că România s-a angajat să respecte normele şi valorile europene ale democraţiei constituţionale, iar independenţa procurorilor şi judecătorilor este fundamentul unei justiţii corecte, principiu de la care un stat de drept nu poate abdica".

Concluziile Comisiei de la Veneţia şi ale experţilor Greco sunt preluate şi de Comisia Europeană în raportul pentru anul 2018 pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, document citit în Parlamentul European în 13 noiembrie 2018. Comisia Europeană solicita atunci ca Parlamentul şi Guvernul de la Bucureşti să îşi asume recomandările Comisiei de la Veneţia şi GRECO privitoare la legislaţia din Justiţie, să relanseze procedura de numire a şefului DNA, cu promovarea procurorilor cu experienţă în lupta anti-corupţie, menţionând că avizul Consiliului Superior al Magistraturii în procedura de revocare şi numire procurorilor şefi trebuie să fie obligatoriu, şi nu consultativ.

Comisia Europeană, în 2018 şi 2019: "Recomandăm respectarea avizelor negative ale CSM cu privire la numirea sau revocarea procurorilor-şefi"

Aceleaşi recomandări sunt reluate şi în raportul MCV pentru 2019 în care se arată că autorităţile din ţara noastră nu au respectat cerinţele din 2018. În document se arată care sunt aceste cerinţe:

"Raportul din noiembrie 2018 a recomandat:

- Suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt;

- Relansarea unui proces de numire a unui procuror-şef al DNA cu experienţă dovedită în urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie şi cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în materie de corupţie;

- Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017".

Cu alte cuvinte, instituţiile europene solicită ca decidenţii politici de la Bucureşti să ţină cont de avizul CSM în numirea şi revocarea procurorilor-şefi ai celor mai importante parchete din ţară. Iar la vremea respectivă, preşedintele Klaus Iohannis solicita şi el acelaşi lucru.

Doar că Iohannis a avut ieri un declic, pentru că nu îl putem bănui de lapsus sau lipsus memoriae. Şi a decis să respecte legile justiţiei aşa cum au fost ele modificate de coaliţia PSD-ALDE-UDMR, să considere că avizul negativ al CSM pentru procurorii Giorgiana Hosu şi Gabriela Scutea este consultativ şi că prioritare sunt voinţa sa şi a ministrului justiţiei.

Practic, prin decizia de ieri a preşedintelui ipocrit Klaus Iohannis, CSM s-a întors în situaţia ingrată din ultimii ani: aceea a unei instituţii pe care politicienii o bagă în seamă doar atunci când au interes.

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat la Summit-ul Consiliului European, la Bruxelles, a declarat despre numirea procurorilor-şefi: "Am luat decizia în urma unei proceduri de selecţie transparente, reflectată şi prin numărul mare de candidaţi care ne arată că a fost o competiţie deschisă. Am găsit că propunerile ministrului justiţiei sunt foarte bune şi bine documentate. Avizul CSM mi s-a părut parţial destul de superficial. Există o recomandare în raportul MCV pe 2019 care spune să se ţină cont de avizele CSM. Am ţinut cont, mi-am făcut timp să le citesc cu atenţie, am citit şi ce mi-a scris, foarte bine documentat, domnul ministru al justiţiei. Aţi văzut că, după avizele CSM, domnul ministru a revenit cu precizări. Am citit şi avizele CSM. Îi rog pe toţi să citească avizele CSM şi îşi vor da seama de ce am emis decretele de numire".

----------------

Preşedintele USR, deputatul Dan Barna, a reacţionat imediat pe pagina oficială de Facebook, după decizia ciudată a preşedintelui Klaus Iohannis. Barna a scris: "Numirea unor şefi de parchete, fără avizul CSM, e o greşeală greu de explicat şi dezamăgitoare. Într-o ţară normală se caută soluţia cea mai bună, nu se forţează oportunist soluţia care convine unei puteri vremelnice. Ministrul justiţiei şi preşedintele României trebuie să vină în faţa românilor şi să explice de ce atâta grabă. Şi, mai ales, de ce regulile sunt bune doar când trebuie să le aplice alţii".

Într-un comunicat de presă emis de USR se arată: "Preşedintele Iohannis şi ministrul Predoiu au încălcat recomandările MCV, care cer respectarea avizelor negative ale CSM cu privire la numirea procurorilor-şefi. USR consideră că mai întâi trebuia modificată legislaţia şi apoi făcute numirile. Politicienii nu ar trebui sa aibă cel mai important cuvânt în acest proces. Miza este colosală pentru justiţia şi pentru democraţia noastră".

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. aceasta institutie , aceasta casta , justitia conduce romania , orice dorinta a lor , o judeca tot ei.SA RASPUNDA SI EI DACA GRESESC !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie