FAO: Producţia globală în domeniul pescuitului şi acvaculturii a atins un nivel record

Producţia globală în domeniul pescuitului şi acvaculturii a atins un nivel record în 2024, depăşind 235 de milioane de tone, a anunţat, marţi, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), în raportul "Starea pescuitului şi acvaculturii la nivel mondial" (SOFIA), informează Agerpres.

Agenţia ONU a menţionat că această cifră confirmă rolul din ce în ce mai important al acestui sector în hrănirea unei populaţii globale în creştere.

"Producţia globală de peşte şi acvacultură este la niveluri record, dar asigurarea unei creşteri durabile şi echitabile rămâne o provocare semnificativă", se precizează în raportul SOFIA, publicat la fiecare doi ani.

Totuşi, FAO şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la starea stocurilor piscicole marine, deoarece cantitatea de peşte recoltată în limite biologic sustenabile a scăzut la 62,4% în 2023, cu 2,1% mai puţin decât în 2021, din cauza ajustărilor metodologice şi a revizuirii criteriilor de sustenabilitate în unele regiuni.

Mai mult, îmbunătăţirile producţiei nu au fost însoţite de un acces mai echitabil la aceste alimente, iar disponibilitatea lor pe cap de locuitor în regiuni precum Africa "rămâne mult sub media globală", în ciuda importanţei crescânde a alimentelor acvatice pentru nutriţia umană.

"Rolul acestor alimente este deosebit de important în regiunile cu venituri mici, unde alimentele acvatice de origine animală sunt cea mai accesibilă sursă de proteine de calitate, susţinând astfel calitatea dietelor acolo unde este cea mai mare nevoie", a adăugat FAO.

Raportul SOFIA mai arată că producţia în acvacultură a oferit locuri de muncă pentru 65 de milioane de oameni în sectorul primar, conferindu-i un rol "esenţial" în economiile rurale şi de coastă. În cazul acvaculturii, aceasta este "principalul motor al creşterii sistemelor alimentare acvatice", cu 142 de milioane de tone în 2024, din care 89% sunt concentrate în Asia.

Cei mai mari cinci producători de animale acvatice din apele interioare sunt India, Bangladesh, China, Myanmar şi Uganda, care reprezintă 51% din total.

Comerţul cu aceste produse este, de asemenea, în creştere, ajungând la 186 de miliarde de dolari (aproximativ 160 de miliarde de euro) în 2024, indicând o puternică cerere globală, care va contribui la dezvoltarea economică şi la îmbunătăţirea nutriţiei, potrivit raportului.

FAO a estimat că o creştere viitoare a numărului de animale acvatice va fi determinată în principal de acvacultură, cu prognoze de 214 milioane de tone pentru 2034, faţă de 195 milioane de tone în 2023. Cu toate acestea, sustenabilitatea sa va depinde de eficienţă, inovaţie şi acces echitabil. De asemenea, se preconizează că disponibilitatea pe cap de locuitor va ajunge la 21,9 kilograme la nivel global, faţă de 21 de kilograme în prezent, şi că aceasta ar putea scădea pe măsură ce creşterea populaţiei depăşeşte oferta.

"Cu toate acestea, această creştere nu va fi distribuită uniform. Cea mai mare rată de creştere a disponibilităţii alimentelor acvatice de origine animală, atât în ceea ce priveşte producţia internă, cât şi importurile, este proiectată să aibă loc în Africa (18%)", a adăugat FAO.

Mai mult, schimbările climatice, degradarea mediului, perturbările economice şi schimbările în dinamica politică internaţională au impact asupra sustenabilităţii şi performanţei sistemelor alimentare acvatice.

"Investiţiile, guvernarea eficientă şi inovarea sunt esenţiale pentru transformarea sistemelor acvatice, orientându-le spre o sustenabilitate şi o productivitate sporite. Dacă nu se înregistrează progrese suficiente în aceste domenii, creşterea va depăşi echitatea şi sustenabilitatea", a concluzionat FAO.