CSM: Referendumul propus de preşedinte nu este prevăzut de dispoziţiile legale

Exercitarea atribuţiilor constituţionale de către autorităţile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituţie, precizează duminică judecătorii din CSM, ca reacţie la iniţiativa preşedintelui Nicuşor Dan de a organiza un referendum în cadrul corpului magistraţilor, conform Agerpres.

Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa constituţională de garant al independenţei Justiţiei, îşi exercită atribuţiile în mod autonom şi nu va tolera nicio formă de ingerinţă, directă sau indirectă, în activitatea autorităţii judecătoreşti, iar consolidarea încrederii publice în instituţiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituţionale şi în valorile comune europene, se arată într-un comunicat citat de Agerpres.

Sursa citată trasmite că: 'Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de declaraţiile preşedintelui României, domnul Nicuşor Dan, formulate în cursul zilei şi subliniază că exercitarea atribuţiilor constituţionale de către autorităţile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituţia României', transmite sursa citată.

Potrivit sursei citate, referendumul propus de preşedinte nu este prevăzut de dispoziţiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător, care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat şi are reglementare constituţională, precum şi la nivelul legilor organice.

Comunicatul CSM mai informează că: 'Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa constituţională de garant al independenţei Justiţiei, îşi exercită atribuţiile în mod autonom şi nu va tolera nicio formă de ingerinţă, directă sau indirectă, în activitatea autorităţii judecătoreşti. România este stat membru al Uniunii Europene, iar respectarea statului de drept, a independenţei Justiţiei şi a cooperării loiale între instituţii constituie repere fundamentale ale ordinii constituţionale şi ale angajamentelor europene asumate. Consolidarea încrederii publice în instituţiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituţionale şi în valorile comune europene. Eventualele disfuncţionalităţi, dacă există, trebuie să îşi găsească soluţii într-un climat social stabil şi caracterizat de cooperare instituţională, în urma unor analize realizate aplicat şi riguros faţă de importanţa Justiţiei în societate, iar nu în context caracterizat de vectori emoţionali, indiferent dacă aceştia au apărut spontan sau premeditat'.