Cum arată anul 2026 pentru sectorul energetic de la BVB

Sectorul energetic rămâne unul dintre principalele puncte de interes pentru investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în perspectiva anului 2026, pe fondul liberalizării pieţelor, al politicii de dividende a companiilor şi al proiectelor strategice aflate în derulare, însă perspectivele diferă de la un emitent la altul, în funcţie de cadrul de reglementare, nivelul profitabilităţii, programele de investiţii şi expunerea la evoluţiile internaţionale ale preţurilor energiei, potrivit brokerilor şi analiştilor consultaţi de ziarul BURSA.

Aşteptările vin după un an 2025 cu evoluţii bursiere fulminante pentru acţiunile unor companii energetice şi de utilităţi listate la BVB. Titlurile Transgaz au înregistrat o creştere de 181% şi un randament total, luând în calcul şi dividendele, de 185%, în timp ce acţiunile Electrica şi Transelectrica au adus randamente de peste 100%. În cazul Romgaz, randamentul a fost de 97%, iar pentru OMV Petrom acesta s-a ridicat la 48,5%. Pe de altă parte, titlurile Hidroelectrica au avut un randament total de 8% şi o creştere de numai 1,8% a preţului acţiunii, subperformând masiv evoluţia indicelui BET-NG, care a urcat cu aproape 50% anul trecut.

• Marcel Murgoci: ”Apropierea de startul proiectului Neptun Deep va crea un pool de optimism în jurul OMV Petrom şi Romgaz”

Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al casei de brokeraj Estinvest, consideră că nevoia statului de bani ar putea avea un efect pozitiv asupra ratei de distribuire a dividendelor la societăţile deţinute majoritar de acesta, în special din domeniul energetic.

”Probabil, Hidroelectrica nu va mai putea repeta performanţa unui randament de 12% (n.r. a dividendului) din 2024 sau a celui de 8% din 2025, din cauza scăderii profitabilităţii. Cât despre restul companiilor energetice deţinute de stat, aşteptările pentru 2026 sunt similare cu ceea ce s-a întâmplat în 2025, datorită utilizării dividendelor companiilor de stat ca măsură de reducere a deficitului bugetar de către Guvern. În plus, apropierea de startul proiectului Neptun Deep va crea un pool de optimism în jurul OMV Petrom şi Romgaz, societăţile implicate direct în proiect, precum şi în cazul unor emitenţi care vor beneficia de pe urma acestui proiect, precum Transgaz”, ne-a transmis Marcel Murgoci.

Proiectul Neptun Deep, de extracţie a gazelor naturale din zăcăminte offshore de mare adâncime din Marea Neagră, evoluează într-un ritm mai bun decât cel prevăzut iniţial, iar în prima jumătate a anului 2027 este posibil să înceapă efectiv extragerea primei molecule de gaz, potrivit declaraţiilor de săptămâna trecută a ministrului Energiei, Bogdan Ivan, citat de Agerpres.

Potrivit estimărilor operatorilor proiectului, zăcământul Neptun Deep conţine circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale recuperabile, iar cantitatea ce va fi extrasă anual se ridică la opt miliarde de metri cubi, conform declaraţiilor ministrului. Pe de altă parte, perimetrul Neptun Deep se află în Zona Economică Exclusivă a României, în afara apelor teritoriale, unde aplicarea Articolului 5 al NATO nu este automată, ceea ce generază vulnerabilităţi de securitate, problemă ridicată de şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad.

Citeşte Gazele României din Marea Neagră, în afara scutului NATO: riscul real al Neptun Deep

• Irina Răilean: ”Producătorii de energie electrică sunt aşteptaţi să beneficieze de preţuri mai ridicate, ceea ce susţine o perspectivă pozitivă pentru rezultatele operaţionale”

Estimările pentru 2026 privind sectorul energetic listat la BVB sunt, în ansamblu, favorabile, însă diferenţiate pe sub-segmente, în funcţie de cadrul de reglementare şi de evoluţiile din pieţele internaţionale, consideră Irina Răilean, CFA, fondatoarea Mosaiq8 - platformă de analiză fundamentală a companiilor listate la BVB.

”În primul rând, liberalizarea pieţei de furnizare a energiei electrice în iulie 2025 a început deja să aibă un impact pozitiv asupra rezultatelor unor companii precum Premier Energy şi Electrica, efect vizibil încă din trimestrul al treilea din 2025. Ne aşteptăm ca acest impact favorabil să se propage şi în 2026, pe fondul unei mai bune flexibilităţi comerciale şi al unor marje mai apropiate de nivelurile de piaţă, peste cele din 2025”, ne-a transmis analistul CFA.

Un al doilea factor important îl reprezintă liberalizarea pieţei de furnizare a gazelor naturale, programată pentru 1 aprilie 2026, a punctat Irina Răilean, detaliind: ”Aceasta va permite producătorilor precum OMV Petrom şi Romgaz să comercializeze întreaga cantitate de gaze la preţuri de piaţă, eliminând plafonul anterior de 120 lei/MWh. În acelaşi timp, furnizorii vor beneficia de un cadru care permite ajustarea marjelor, ceea ce ar trebui să susţină profitabilitatea pe întreg lanţul valoric”.

De asemenea, producătorii de energie electrică sunt aşteptaţi să beneficieze de preţuri mai ridicate, ceea ce susţine o perspectivă pozitivă pentru rezultatele operaţionale în 2026, dacă producţia se va menţine, iar costurile vor rămâne sub control, mai consideră analistul financiar.

Pe de altă parte, există şi factori de risc, în special pentru segmentul de petrol şi gaze, spune Irina Răilean: ”Scăderea cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului poate exercita presiune asupra profitabilităţii OMV Petrom, atenuând parţial beneficiile obţinute din liberalizarea pieţei de gaze”.

Preţul petrolului Brent s-a depreciat cu 18% anul trecut, după ce scăzuse şi în 2024, în timp ce sortimentul West Texas Intermediate, de referinţă pentru piaţa americană, a înregistrat un declin de 20% în 2025.

”În ansamblu, sectorul energetic rămâne unul dintre pilonii pieţei de capital româneşti în 2026, cu perspective solide susţinute de liberalizarea pieţelor şi de îmbunătăţirea cadrului de funcţionare, dar cu o dinamică a rezultatelor care va depinde tot mai mult de evoluţiile internaţionale ale preţurilor energiei”, a conchis fondatoarea Mosaiq8.

• Mihai Căruntu: ”Par să rămână întrunite circumstanţele principale pentru ca performanţa acţiunilor OMV Petrom să o depăşească pe cea a acţiunilor Hidroelectrica încă câţiva ani”

Evoluţia acţiunilor listate la BVB va cunoaşte în 2026, probabil mai mult decât în trecut, o divergenţă ridicată, în funcţie de situaţia particulară a fiecărei companii, consideră Mihai Iulian Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Astfel, analistul se aşteaptă la o conectare relativ puternică a mişcărilor cotaţiilor acţiunilor la semnalele transmise de raportările financiare şi de elemente legate de obiectivele de afaceri - mai ales în ceea ce priveşte programele de investiţii - anunţate de companii.

”Principalele acţiuni de dividende vor rămâne Hidroelectrica şi OMV Petrom, fiind de aşteptat ca dividendele predictibile să susţină cotaţiile bursiere ale acestor companii în 2026”, ne-a transmis Mihai Căruntu.

În opinia sa, după un an hidrologic foarte slab care va ajusta profitul net al Hidroelectrica cu circa 30%, este foarte probabil ca anul 2026 să aducă o recuperare de profitabilitate.

”Randamentul net al dividendului pentru 2025 nu va depăşi astfel 5%, urmând să fie inferior celui de 6,5% de care investitorii au beneficiat anul trecut şi sensibil mai scăzut raportat la randamentul aferent dividendelor ordinare şi speciale oferite de OMV Petrom, care au depăşit anul trecut 8%”, spune analistul, ale cărui calcule de randament al dividendelor pentru anul trecut au fost făcute având ca referinţă preţurile acţiunilor din ultima şedinţă de tranzacţionare din 2024.

Mihai Căruntu punctează că, spre deosebire de Hidroelectrica, OMV Petrom s-a remarcat prin claritatea strategiei de creştere pe termen lung, unde catalizatori importanţi sunt reprezentaţi de proiectul Neptun Deep, dar şi investiţiile masive în unităţi regerabile.

”În schimb, Hidroelectrica nu convinge încă prin programe de investiţii majore care să mărească flota de generare pe termen mediu, iar impactul pozitiv asupra profitabilităţii al extinderii cotei de piaţă pe furnizare este discutabil, ceea ce sugerează că sunt şanse reduse ca profiturile Hidroelectrica să crească cu o rată rezonabilă de măcar 10% anual pe termen mediu. Cu toate acestea, Hidroelectrica va rămâne o acţiune de dividende foarte stabilă pe termen lung şi îşi va păstra argumentele pentru a fi menţinută în portofolii mai ales de investitorii cu aversiune la risc”, ne-a transmis analistul.

În schimb, OMV Petrom, dată fiind politica de creştere a dividendului ordinar cu 5%-10% anual, plus posibilitatea anuală a unui dividend special, va continua să fie preferată de investitorii de la BVB, mai ales în condiţiile vizibilităţii strategiei de creştere a masei de profit până la sfârşitul decadei, spune Mihai Căruntu, adăugând: ”Ca atare, par să rămână întrunite circumstanţele principale pentru ca performanţa acţiunilor OMV Petrom să o depăşească pe cea a acţiunilor Hidroelectrica încă câţiva ani de acum înainte”.

• „Spaţiul de creştere a acţiunilor Romgaz se arată limitat”, conform vicepreşedintelui AAFBR

După aproape o dublare a capitalizării în 2025, spaţiul de creştere al acţiunilor Romgaz se arată limitat, deşi profiturile companiei ar trebui să avanseze semnificativ în 2026, în condiţiile liberalizării preţului gazului începând cu 1 aprilie, spune Mihai Căruntu.

”Anul 2026 nu prea poate fi spectaculos pentru Romgaz, dar cum foarte probabil profitabilitatea va creşte faţă de anul anterior, acest fapt ar trebui să susţină cotaţiile acţiunii. De urmărit pentru Romgaz este structura viitoare de capital, cu un nivel de datorie financiară relativ ridicat, ca urmare a finanţării proiectului Neptun Deep şi mai ales în eventualitatea luării deciziei de investiţii în producţia de îngrăşăminte prin preluarea Azomures. Aceasta din urmă este cu adevărat o decizie delicată, prin impactul potenţial asupra poziţiei financiare a Romgaz pe termen lung. Pe de altă parte, darea în funcţiune a centralei pe gaze de la Iernut, cel târziu în 2027, după ce a fost îndelung amânată, ar trebui să reprezinte un catalizator cert de creştere pentru profitabilitatea companiei”, ne-a transmis vicepreşedintele AAFBR.

În ceea ce priveşte Nuclearelectrica, principala provocare este legată de apropiata demarare a modernizării reactorului I, pentru un nou ciclu de viaţă de 30 de ani, spune Mihai Căruntu, adăugând: ”Investiţia va fi de circa două miliarde de euro, iar pentru circa trei ani, începând cu 2027, Nuclearelectrica va funcţiona cu un singur reactor. Ca atare, rezultatele financiare şi structura de capital a companiei vor suferi o transformare majoră, începând cu anul 2027, ceea ce va reprezenta o temă complexă pentru investitori, inclusiv cei instituţionali”.

• ”Volatilitatea profitabilităţii istorice a companiilor de utilităţi reglementate din România reclamă un anumit pragmatism în abordările investitorilor”, spune Mihai Căruntu

Companiile de utilităţi reglementate, care au înregistrat în 2025 creşteri ale capitalizării cu totul atipice, neîntâlnite în cazul companiilor similare listate pe pieţele internaţionale, reprezintă o provocare majoră pentru investitorii de la BVB, spune vicepreşedintele AAFBR.

”Electrica şi Transelectrica şi-au dublat capitalizarea, în timp ce în cazul Transgaz, capitalizarea bursieră a avansat cu 181%, evoluţii susţinute de saltul profitabilităţii în 2024 şi 2025. Cum aceste companii au o profitabilitate operaţională reglementată de o metodologie specifică, cu principii care se aplică pentru calculul tarifelor de transport şi distribuţie de gaze şi electricitate, inclusiv din pieţele dezvoltate, astfel de avansuri ale profitului operaţional cu 50%-100% sau mai mult, de la un an la altul, sunt, fireşte, neobişnuite. Asemenea variaţii ale profitabilităţii nu se întâlnesc în rândul companiilor de utilităţi reglementate din vestul Europei, care sunt foarte predictibile în privinţa profiturilor raportate şi dividendelor distribuite, care în general avansează în medie cu 5-10% anual”, spune Mihai Căruntu.

Analistul a adăugat: ”În contextul în care, în trecut, profiturile Electrica, Transelectrica sau Transgaz au fost foarte volatile de la un an la altul, apare preocuparea legată de măsura în care profiturile recente sunt normalizate. Astfel, se ridică întrebarea dacă, în viitor, eventuale scăderi semnificative ale profitabilităţii ar putea fi considerate tocmai o surpriză. Detaliile din bugetele de venituri şi cheltuieli pentru 2026, care vor fi făcute publice în lunile martie-aprilie, ar putea fi foarte utile din această perspectivă”.

În opinia vicepreşedintelui AAFBR, teoretic, conform principiilor metodologiilor de reglementare, fundamentele acestor companii ar trebui să rămână puternice pe termen lung, dat fiind că nevoile de investiţii majore ale Transelectrica, Electrica şi Transgaz ar fi normal să se reflecte în tarife în creştere de transport şi distribuţie, aprobate de ANRE, astfel încât profitabilitatea operaţională să crească şi se situeze la un nivel care să asigure viabilitatea lor financiară. ”În practică, însă, volatilitatea profitabilităţii istorice a companiilor de utilităţi reglementate din România reclamă analiză şi un anumit pragmatism în abordările investitorilor, în ceea ce priveşte poziţionarea faţă de aceşti emitenţi”, a conchis Mihai Căruntu.