Curtea de Conturi Europeană: Impactul proiectelor strategice LIFE ale UE nu este clar

Un nou raport al Curţii de Conturi Europene constată că nu este clar cât au ajutat proiectele strategice LIFE la construirea unei Europe mai verzi, potrivit unui comunicat remis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează. Proiectele strategice LIFE, finanţate prin programul UE cu acelaşi nume, au rolul de a ajuta ţările să pună în aplicare planuri şi strategii în materie de mediu şi de climă. Ele implică principalele părţi interesate, de multe ori pe lângă beneficiarii direcţi, mobilizează fonduri suplimentare şi acoperă mai multe cicluri politice, contribuind astfel la reducerea decalajului dintre strategie şi implementare.

În perioada bugetară 2014-2020, programul LIFE a pus la dispoziţie 701 milioane de euro pentru 70 de proiecte strategice (între 7 şi 16 milioane de euro per proiect). Situaţia din aprilie 2025 ne arată că, începând cu 2021, 436 de milioane de euro au fost alocaţi altor 25 de proiecte (între 10 şi 30 de milioane de euro per proiect).

„Proiectele strategice LIFE oferă un sprijin valoros, ajutând părţile interesate să coopereze şi să atragă finanţare suplimentară”, a declarat doamna Joëlle Elvinger, membra Curţii responsabilă de acest audit. „Există însă în continuare deficienţe în ceea ce priveşte prioritizarea nevoilor, monitorizarea progreselor şi partajarea rezultatelor. În plus, efectele pe termen lung şi beneficiile de durată ale proiectelor de multe ori nu se văd negru pe alb.”

Se aşteaptă de la proiectele strategice LIFE ca acestea să mobilizeze finanţare suplimentară din cel puţin un alt fond al UE, naţional sau privat, pentru a contribui la punerea în aplicare a unui anumit plan sau a unei anumite strategii. Toate cele 22 de proiecte auditate au încercat să facă acest lucru. Cu ce rezultate? Cum nu există instrucţiuni clare cu privire la ce înseamnă exact „finanţare mobilizată”, iar Comisia nu supraveghează suficient situaţia, nu este posibil să se evalueze modul în care finanţarea suplimentară mobilizată contribuie la punerea în aplicare a strategiei. În plus, cum nu există o metodologie standard pentru urmărirea finanţării suplimentare, este dificil să se determine ce volum de investiţii private sau publice atrage fiecare proiect.

Auditorii au constatat şi că proiectele nu răspund întotdeauna celor mai importante nevoi în materie de mediu sau de climă despre care se ştie că există în statele membre. Se conturează astfel riscul ca beneficiile pentru ţările şi regiunile pe care le vizează să fie limitate. Un alt minus evidenţiat de raport este că lecţiile învăţate şi bunele practici sunt rareori partajate pe platformele de la nivelul UE, ceea ce reduce oportunităţile de replicare şi posibilitatea unui impact mai larg. În plus, există riscul ca planurile post-LIFE, care sunt menite să garanteze că beneficiile proiectelor strategice se menţin dincolo de perioada iniţială de finanţare, să nu asigure durabilitatea pe termen lung a rezultatelor proiectelor după încetarea finanţării din programul LIFE. Planurile au o eficacitate limitată şi din cauză că nu sunt elaborate pe baza unor orientări specifice referitoare la ce anume ar trebui ele să conţină - pentru că nu există aşa ceva -, dar şi din cauză că mecanismele lor prezintă deficienţe.

Şi asta nu e tot. Proiectele strategice LIFE nu sunt evaluate în mod adecvat în raport cu obiectivele-cheie, cum ar fi schimbările în materie de guvernanţă, gestionarea şi implicarea părţilor interesate, precum şi consolidarea capacităţilor şi replicarea. Ba mai mult, mecanismele de monitorizare nu sunt uniforme, subliniază auditorii. Fără o metodă adecvată de monitorizare, este dificil să se evalueze performanţa globală a proiectelor strategice LIFE şi contribuţia lor la obiectivele UE în materie de mediu şi de climă.

Auditorii îndeamnă Comisia Europeană să se asigure că proiectele sunt aliniate mai îndeaproape la nevoile specifice în materie de mediu şi de climă ale statelor membre, să ofere orientări mai clare cu privire la mobilizarea de fonduri suplimentare şi să promoveze utilizarea platformelor de la nivelul UE pentru diseminarea şi reproducerea bunelor practici. De asemenea, ei recomandă implicarea activă a organismelor care pun în aplicare strategiile subiacente (şi anume planurile, strategiile şi cadrele de politică oficiale pe care le sprijină proiectele strategice LIFE) pentru a se asigura că proiectele continuă să producă rezultate şi după perioada de finanţare.