Curtea de Conturi Europeană: Reciclarea şi reutilizarea bat pasul pe loc

Multe ţări din UE întâmpină dificultăţi în a îndeplini obiectivele fixate în materie de reutilizare şi de reciclare a deşeurilor municipale şi continuă să le depoziteze la gropile de gunoi din cauza problemelor financiare cu care se confruntă şi a deficienţelor din planurile lor de gestionare a deşeurilor, conform unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, din care urmează să relatăm. Auditorii au constatat că piaţa actuală a reciclării are nevoie de ajutor, colectarea separată a deşeurilor este la un nivel scăzut aproape în toate cazurile, iar tarifele de salubritate pe care le plătim sunt mai mereu prea mici pentru a putea acoperi toate costurile de gestionare a deşeurilor.

„Economia circulară este unul dintre cei mai importanţi factori care favorizează atingerea obiectivelor stabilite la nivelul UE pentru dezvoltarea durabilă. Ca obiectivele să fie atinse, UE trebuie, aşadar, să creeze condiţiile de care are nevoie industria reciclării pentru a fi viabilă. Cetăţenii şi mediul de afaceri joacă un rol decisiv în acest sens. Ce anume îi poate încuraja să separe şi să reducă deşeurile? Stimulentele fiscale şi facturarea lor în funcţie de volumul sau greutatea deşeurilor pe care le produc”, a declarat domnul Stef Blok, membrul Curţii responsabil de audit.

Prevenirea, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor sunt priorităţile stabilite în mod clar în legislaţia UE, astfel că cerinţele legale şi ţintele impuse statelor membre joacă o carte din aceeaşi culoare. Au sărit în ajutor şi normele după care UE acordă finanţare, în sensul că încep să fie favorizate investiţiile în economia circulară şi să fie excluse practicile nesustenabile precum depozitele de deşeuri. Gradul în care sunt atinse obiectivele legate de deşeurile municipale diferă semnificativ între statele membre ale UE, unele dintre acestea progresând foarte puţin sau chiar deloc. Totuşi, Comisia Europeană nu s-a grăbit să deschidă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva ţărilor care se află în astfel de situaţii. De exemplu, ea a acţionat abia în 2024 pentru obiective care trebuiau să fi fost îndeplinite în 2008.

O altă provocare majoră la care trebuie să se răspundă este aceea de a ajuta industria reciclării să devină viabilă, arată auditorii. Fără instalaţii de reciclare suficiente, obiectivele nu pot fi îndeplinite. Or, ele fie sunt rare în unele state membre, fie riscă să se închidă, în special în cazul celor care reciclează plastic. De ce? Costuri în creştere, cerere scăzută pentru materialele rezultate şi importuri de plastic mai ieftin din ţări din afara UE. Auditorii insistă că industria reciclării are nevoie de o schimbare de look pentru a fi o oportunitate de afaceri atractivă. Trebuie să se înceapă prin identificarea provocărilor legate de cerere şi ofertă care afectează piaţa unică a produselor circulare şi a materiilor prime secundare.

În ţările selectate, auditorii au analizat mai multe proiecte de gestionare a deşeurilor care au primit cofinanţare din partea UE. Rezultatele nu au fost tocmai pozitive, fiind observate întârzieri în implementarea acestor proiecte şi bugete de costuri depăşite. Grecia, Polonia, Portugalia şi România au fost ţările auditate. Aici, progresele către o gestionare eficientă a deşeurilor sunt lente, din cauza insuficienţei fondurilor publice şi a incapacităţii de a exploata instrumente economice precum introducerea unor sisteme de garanţie-returnare, majorarea taxei de depozitare sau aplicarea unui tarif în funcţie de volumul sau cantitatea de deşeuri produsă (aşa-numitul sistem „plăteşte pentru cât arunci”). Taxele de depozitare sunt atât de diferite de la o ţară la alta încât, din motive financiare, pot avea loc transporturi de deşeuri către ţări cu taxe mai convenabile. Auditorii vin cu o soluţie la această problemă: de ce nu am armoniza taxele de depozitare şi taxele de incinerare per ansamblul UE?

Deşeurile municipale sunt formate, în principal, din materialele folosite pentru ambalaje şi din biodeşeuri. Biodeşeurile sunt deşeurile biodegradabile din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare şi deşeurile de bucătărie. Gestionarea eficientă a deşeurilor municipale necesită o colectare separată bine organizată a diferitelor materiale, o infrastructură adecvată pentru sortarea, tratarea, incinerarea şi/sau depozitarea deşeurilor, precum şi o piaţă viabilă pentru materialele rezultate din reciclare. Obiectivele actuale sunt stabilite de Directiva-cadru privind deşeurile, de Regulamentul privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi de Directiva privind depozitele de deşeuri. Fiecare dintre aceste acte a fost modificat în mai multe rânduri. Comisia a anunţat un nou act legislativ privind economia circulară, care urmează să fie adoptat în 2026 cu scopul de a aborda problemele legate de piaţă şi de cerere în domeniul reciclării. Principalele surse de finanţare de către UE a proiectelor privind deşeurile municipale sunt fondurile puse în aplicare în cadrul politicii de coeziune şi Mecanismul de redresare şi rezilienţă.