Curtea Supremă a SUA analizează dispute comerciale cu Cuba

Curtea Supremă a Statelor Unite urmează să examineze luni două cazuri care decurg din istoria tensionată a relaţiilor americano-cubaneze şi care pun în discuţie aplicarea unei legi din 1996 care permite cetăţenilor americani să ceară compensaţii pentru proprietăţile confiscate de guvernul cubanez după Revoluţia din 1959, potrivit news.ro.

Este pentru prima dată când instanţa supremă va interpreta prevederile Title III din Legea Helms-Burton, care autorizează procese împotriva entităţilor care ”trafichează” proprietăţi expropriate de regimul condus de Fidel Castro.

Cele două dosare vizează chestiuni juridice diferite, însă ambele ar putea redefini amploarea remediilor puse la dispoziţia reclamanţilor.

Un caz implică gigantul petrolier ExxonMobil, care solicită peste 1 miliard de dolari de la compania cubaneză de stat CIMEX pentru active petroliere naţionalizate în 1960.

Celălalt priveşte companiile de croazieră Carnival, Royal Caribbean, Norwegian Cruise Line şi MSC Cruises, acuzate că au folosit docuri din portul Havana între 2016 şi 2019, perioadă în care administraţia Obama relaxase restricţiile de călătorie către Cuba.

Title III a fost mult timp suspendată prin decizii prezidenţiale succesive, pentru a evita conflicte diplomatice cu ţări ale căror companii operează în Cuba, precum Canada sau Spania. Această situaţie s-a schimbat în 2019, când preşedintele Donald Trump a ridicat suspendarea, declanşând aproximativ 40 de procese intentate între 2019 şi 2020.

Administraţia Trump a justificat măsura catalogând Cuba drept ”ameninţare neobişnuită şi extraordinară” la adresa securităţii naţionale a SUA.

MIZA: PROPRIETĂŢI EXPROPRIATE ÎN VALOARE DE MILIARDE

După 1959, guvernul cubanez a naţionalizat fabrici, rafinării, centrale electrice, plantaţii de zahăr şi alte proprietăţi ale companiilor şi cetăţenilor americani.

Legea Helms-Burton, adoptată în 1996, a formalizat embargoul comercial impus Cubei încă din perioada preşedintelui John F. Kennedy şi a creat o cale legală prin care americanii pot cere daune sporite de la entităţi care folosesc activ aceste proprietăţi confiscate.

În cazul Exxon, compania cere Curţii Supreme să anuleze decizia unei instanţe inferioare din 2024, care a stabilit că firmele de stat cubaneze pot invoca imunitatea suverană străină - o doctrină ce protejează guvernele şi agenţiile acestora de procese în tribunalele americane.

Exxon a argumentat în dosar că această decizie reprezintă ”încă un obstacol în calea recuperării prejudiciilor suferite de victimele confiscărilor ilegale ale guvernului Castro”.

De partea cealaltă, CIMEX susţine că soluţia instanţei inferioare ”respectă şi protejează judecata Congresului într-un domeniu sensibil”.

DISPUTA CROAZIERELOR

În al doilea caz, imunitatea suverană nu se aplică, deoarece operatorii de croaziere sunt companii private. Litigiul priveşte dacă un reclamant în baza Title III trebuie să demonstreze că ar avea în prezent un drept asupra proprietăţii confiscate dacă aceasta nu ar fi fost naţionalizată.

Havana Docks Corporation, compania americană care construise docurile din portul Havana înainte de revoluţie, susţine că liniile de croazieră au folosit ilegal infrastructura pierdută în 1959.

Un judecător federal i-a dat dreptate în 2024 şi a stabilit daune totale de 440 de milioane de dolari, însă o instanţă de apel a anulat ulterior hotărârea.

Profesoarea Ingrid Brunk, de la Vanderbilt Law School, afirmă că, în practică, ”reclamanţii întâmpină dificultăţi serioase în a obţine compensaţii conform Helms-Burton Act, din numeroase motive, iar recuperarea este probabil mai dificilă decât anticipase Congresul în 1996”.

Totuşi, adaugă ea, acest lucru ”nu înseamnă că fiecare reclamant ar trebui să câştige”.

Prin aceste două cazuri, Curtea Supremă ar putea redefini modul în care se aplică Title III şi ar putea schimba fundamental posibilitatea companiilor şi cetăţenilor americani de a recupera compensaţii pentru proprietăţile confiscate de Cuba după Revoluţie.