Abonament gratuit

DAN PAŞTIU, FONDATOR DABO DONER:"Mâncarea de tip fast-food nu e neapărat nesănătoasă"

A consemnat ADELINA TOADER
Ziarul BURSA #Lifestyle /

Dan Paştiu

Dan Paştiu


Dan Paştiu şi-a propus să demonteze mitul conform căruia mâncarea de tip fast-food este obligatoriu nesănătoasă. Deşi a deschis un lanţ de restaurante de tip fast-food, Dabo Doner, omul de afaceri susţine că totul ţine de calitatea reţetei şi a ingredientelor folosite.

Deschis acum 6 ani la Sibiu, Dabo Doner a reuşit să-şi facă loc pe piaţă, în prezent lanţul de restaurante numărând 47 de locaţii la nivel naţional.

Dan Paştiu ne-a acordat un interviu în care ne-a dezvăluit care au fost provocările de început de drum ale unui restaurant de tip fast-food şi care sunt ţările în care îşi propune să ducă gustul donerului preparat după o reţetă originală premiată în Germania.

Reporter: Cum a început povestea Dabo Doner? Cum v-a venit ideea acestei afaceri?

Dan Paştiu: Cred că e important de spus că, deşi sunt absolvent de Drept şi am urmat şi studii de inginerie, spiritul antreprenorial a fost mai puternic la mine decât orice pregătire urmată. Iar după Revoluţie, am găsit şi conjunctura propice pentru a-l pune în aplicare. Atunci am putut călători în Germania şi cel mai important lucru pe care l-am adus de acolo a fost mentalitatea. Prima mea afacere a fost un chioşc des-chis într-un microbuz, apoi au urmat un bar şi celelalte localuri, chiar în centrul Sibiului. Am avut succes pentru că am pus preţ de la bun început pe calitatea ingredientelor. Astfel că făceam chiar eu aprovizionarea din Germania. Într-una dintre aceste călătorii, un prieten m-a dus să gust un doner, la Atlantik Doner. Recunosc că la început nu înţelegeam ce ar putea fi atât de deosebit. Însă, odată ce am gustat, pot spune că am devenit dependent. Ajunsesem să mănânc doner de mai multe ori pe zi, de fiecare dată când eram în Germania. Şi atunci mi-am zis că e păcat să nu aduc gustul acela bun şi în România, cu atât mai mult cu cât vorbim de un produs care a obţinut trei ani premiul I în Germania pentru gust şi calitate.

Reporter: Care a fost cea mai mare provocare la început de drum?

Dan Paştiu: Cred că două au fost provocările majore la început. Prima a fost să ne luptăm cu obişnuinţele oamenilor. Binecunoscuta "shaorma cu de toate" era atât de bine statornicită ca opţiune, încât, în momentul în care am început noi să oferim un produs diferit, am fost priviţi destul de sceptic. Pentru o clipă, m-am temut de eşec. Însă un antreprenor trebuie să gândească mereu soluţii la provocari, aşa că, profitând că era începutul sezonului estival, am deschis o locaţie pe litoral. Nici acolo nu a fost simplu, deoarece majoritatea clienţilor cereau "shaorma cu de toate", iar până să le explic că noi avem un produs mult mai bun, plecau la următorul fast-food fără să mă asculte. Când am văzut cum stau lucrurile, am apelat la o mică strategie: odată ce oamenii intrau şi cereau shaorma, le luam banii, primeau bonul, după care îmi era mult mai uşor să îi conving să încerce produsul de care eram noi atât de încântaţi. Şi am reuşit. Toţi se întorceau şi a doua zi, ba chiar aduceau şi prieteni. Şi toţi voiau produsul nou. Aşa ni s-a dus vestea şi, în toamnă, s-a deschis şi prima franciză, la Constanţa. Locaţia iniţială, însă, cea din Sibiu, mergea foarte prost. Angajaţii nu erau disciplinaţi, curăţenia lăsa de dorit, reţetele nu se respectau, aprovizionarea se făcea haotic. Asta a fost cea de-a doua provocare - momentul în care am înţeles că, fără un training eficient al angajaţilor şi fără standardizarea proceselor, nu pot merge mai departe cu ceea ce-mi doresc.

Reporter: Aţi gândit de la început afacerea ca un sistem de francize?

Dan Paştiu: Multă lume m-a considerat nebun atunci când am renunţat la trei restaurante situate în plin centrul Sibiului şi am ales să fac un fast-food. Le spuneam, însă, că eu vreau să fac o franciză la nivel internaţional, nu doar naţional, nu un simplu fast-food. Aşa că da, pot spune că asta mi-am dorit la început, chiar dacă nu ştiam exact cum se face. Sunt multe lucruri pe care le-am învăţat pe parcurs şi cred că acest lucru e inevitabil. Însă, iată, la 6 ani de la deschiderea primei locaţii din Sibiu, ne apropiem vertiginos de 50 de restaurante deschise.

Reporter: Cât e de greu să asiguri calitatea şi standardizarea când francizezi?

Dan Paştiu: Standardizarea e foarte importantă pentru succesul oricărei afaceri din HORECA, însă pentru un sistem de francize e vitală. Fluxul de aprovizionare, furnizorii, reţetele, modalitatea de servire, absolut toate aceste lucruri sunt parte a standardizării, astfel încât clientul să aibă aceeaşi experienţă minunată pe care o aşteaptă de fiecare dată când vrea să guste un doner de la noi.

Reporter: Cât costă o franciză Dabo Doner şi ce obligaţii are francizatul?

Dan Paştiu: Costul unei francize se ridică la 8000 de euro şi se plăteşte o singură dată. Este, practic, taxa de intrare în reţea. În plus, mai vorbim de redevenţe lunare de 2,5% din cifra de afaceri şi 2% taxa de marketing.

Dincolo de aceste costuri, însă, procesul de selecţie pe care îl facem este foarte riguros. Oricine doreşte să achiziţioneze o franciză trebuie, în primul rând, să completeze un chestionar public pe site-ul Dabo. Este un element-cheie, în funcţie de care echipa noastră poate evalua, la prima vedere, experienţa antreprenorială a solicitantului, dar are posibilitatea şi de a sonda viziunea pe termen lung a acestuia privind afacerea. Dacă această etapă se încheie cu succes, urmează o serie de întâlniri online cu specialiştii noştri şi, la final, dacă totul decurge bine, mă întâlnesc personal cu solicitantul pentru o ultimă discuţie înainte de începerea pregătirilor operaţionale.

Nu lăsăm nimic la voia întâmplării, francizatul este consiliat inclusiv în privinţa alegerii spaţiului şi urmează un training specializat la Sibiu. În plus, primele două săptămâni după deschidere, echipa noastră îi va sta alături în locaţie pentru sprijin. După ce lucrurile încep să funcţioneze, facem vizite de două ori pe lună pentru a ne asigura că se respectă manualul de franciză.

Reporter: Câte locaţii Dabo sunt acum pe piaţă?

Dan Paştiu: În acest moment, avem 47 de restaurante în 30 de oraşe din ţară şi unul la vecini, în Ungaria. Extinderea a fost rapidă şi susţinută, dat fiind faptul că, odată ce gustă donerul nostru, oricine ajunge să aprecieze gustul bun al ingredientelor naturale, fără aditivi.

Reporter: Vă gândiţi să duceţi sis-temul de francize Dabo şi în alte ţări?

Dan Paştiu: Am făcut deja acest pas, ce-i drept, timid, în Ungaria, iar feedback-ul primit acolo ne-a încurajat să plănuim în mod strategic extinderea la nivel internaţional. Urmează să deschidem un al doilea local în Ungaria, iar următoarele ţări de pe lis-tă sunt Marea Britanie şi Spania, locuri unde comunităţile româneşti sunt, de asemenea, bine reprezentate, şi avem certitudinea că produsele noas-tre vor fi foarte bine primite.

Reporter: Cum asiguraţi personalul în locaţii, având în vedere problemele de pe piaţa forţei de muncă?

Dan Paştiu: Noi pregătim totul pe loc, nu vindem produse semi-preparate, aşa că depindem foarte mult de oameni. Avem o ofertă salarială bună, oferim si avantaje extrasalariale, aşa cum sunt cursurile de dezvoltare permanentă a angajaţilor pentru a-i susţine să devină tot mai buni. Nu în ultimul rând, ne respectăm angajaţii şi promovăm acest lucru şi în rândul francizaţilor noştri.

Reporter: Care a fost evoluţia cifrei de afaceri în ultimii doi ani şi care sunt previziunile pentru 2019?

Dan Paştiu: Cred că e important de spus că am pornit de la o cifră de afaceri de 300.000 euro în 2013, ca să ajungem în 2017 la 7,8 milioane euro, în 2018 la 17 milioane de euro, cifră care a fost deja depăşită în primele 9 luni ale lui 2019 şi estimăm să ajungem la 22 milioane de euro până la finalul anului. La anul sperăm să trecem de 25 milioane de euro.

Reporter: Care sunt planurile de dezvoltare pe termen mediu şi lung?

Dan Paştiu: Plănuim să deschidem încă 10 restaurante numai în Bucureşti pentru că, în acest moment, avem doar două locaţii în Capitală, una în zona de birouri Pipera şi una la Apaca, ambele inaugurate în 2019. La nivel naţional vom deschide încă 4 locaţii în urmă-toarele luni, iar extinderea internaţională continuă, aşa cum spuneam, cu restaurante în Ungaria, Marea Britanie şi Spania, unde am demarat deja discuţiile privind închirierea spaţiilor. Cel mai important lucru este să demonstrăm că se poate face perfomanţă în afaceri respectând reţete originale, cu ingrediente de calitate. Şi să demontam mitul conform căruia mâncarea de tip fast-food este obligatoriu nesănătoasă.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Ma intereseza

    Adelina Toader, ai verificat cifrele de afaceri din articol cu cele de le site-ul Min. Finantelor? Nu de alta dar sunt publice. Si sunt fix de 5 ori mai mici, adica in loc de euro sunt lei.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConference on E-learning - Tips&Tricks
Cabinet de avocatservicii curatenie