Daniel Dăianu: Impasul legii salarizării nu cauzează un derapaj

Legea salarizării unitare a generat tensiuni pe scena politică şi a ajuns într-un blocaj, iar pierderea sumei de 770 de milioane de euro reprezintă o cheltuială suplimentară pentru buget, fără să declanşeze prin sine un derapaj financiar, susţine Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, potrivit agenţiei de presă Agerpres.

Raportul pe anul 2025 al instituţiei arată că România se confruntă cu dezechilibre interne şi externe pronunţate, cu un nivel redus al veniturilor fiscale şi cu deficite de credibilitate în privinţa politicii economice, conform sursei citate.

„România, nefiind în zona euro, se confruntă şi cu riscul valutar. Şansa mare a României, totuşi, este că face parte din UE şi beneficiază de fonduri europene considerabile şi de sprijin, dacă se ajunge la mare ananghie (cum s-a întâmplat după criza financiară globală). Dar acest sprijin este strict condiţionat. Legea salarizării unitare a tensionat dialogul politic şi a consemnat un impas, să sperăm că de moment. Pierderea de 770 milioane euro este un cost pentru buget, dar nu poate cauza în sine un derapaj. România are nevoie stringentă de reforma salarizării unitare, deoarece aceasta ar corecta inechităţi şi ar asigura predictibilitate în evoluţia salariilor în sectorul bugetar, care să nu mai cunoască salturi ce primejduiesc finanţele publice”, a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, potrivit agenţiei de presă.

Consensul politic asupra acestei reforme trebuie realizat în lunile următoare pentru includerea prevederilor în proiectul de buget pe anul 2027, pe fondul eforturilor pentru continuarea consolidării fiscale, arată sursa citată.

Criza politică declanşată după căderea guvernului în mai 2026 complică ajustarea economică, în timp ce datoria publică a urcat la peste 60% din PIB în 2026, pe fondul deficitelor gemene finanţate în proporţie de peste 55% prin împrumuturi, relatează agenţia de presă.

Execuţia bugetară pe primele şapte luni indică un deficit de 2,34% din PIB, în scădere cu 1,7 puncte procentuale faţă de intervalul similar din 2025, prin îngheţarea salariilor şi pensiilor şi prin majorarea unor taxe precum TVA şi accizele, informează Agerpres.

„Corecţia bugetară are un cost economic şi social ce nu poate fi evitat. Într-o lume tot mai necruţătoare, nu există cadouri, iar ajutoarele au şi ele un preţ ce poate deveni copleşitor. O ajustare bugetară de peste 3 pp din PIB în intervalul 2025-2026 nu putea avea loc fără ca cineva să suporte efectele măsurilor; este vorba despre puterea de cumpărare a cetăţenilor şi impactul asupra mediului de afaceri”, a afirmat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, conform sursei citate.

Economia poate înregistra o recesiune uşoară în cursul anului 2026, însă fondurile europene şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă oferă o susţinere substanţială pentru atenuarea şocurilor, notează agenţia de presă.

Pentru anul 2027 este posibilă o revenire a creşterii economice la circa 2% din PIB şi o reducere a inflaţiei sub pragul de 4%, în condiţiile păstrării unei ţinte de deficit de aproximativ 5,5% din PIB, precizează sursa citată.

„România trebuie să ajungă la un surplus bugetar primar care să permită stabilizarea datoriei publice. Fără deficite mici, uşor finanţabile, nu se poate discuta în mod serios despre aderarea la zona euro”, a concluzionat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, potrivit Agerpres.