Daniel Dăianu: "Un buget public robust este vital pentru securitatea economică a României”

Ţara noastră traversează una dintre cele mai dificile etape de corecţie macroeconomică din ultimele decenii, iar această ajustare dureroasă nu este altceva decât factura unor erori majore de politică bugetară acumulate în trecut, reiese din textul "Corecţie bugetară în România în condiţii foarte neprielnice” semnat de academicianul Daniel Dăianu - care este şi preşedintele Consiliului Fiscal - în cel mai raportul publicat astăzi de BNR - România-Zona Euro Monitor.

Domnul Dăianu menţionează că "un buget public robust este vital pentru securitatea economică a României”, iar reechilibrarea înseamnă diminuarea deficitului bugetar de la peste 9% din PIB în 2024 la circa 3% din PIB până la finele acestui deceniu, în condiţiile în care veniturile fiscale rămân la un nivel extrem de scăzut, de numai 27% din PIB faţă de media de 41% în Uniunea Europeană, în timp ce cheltuielile rigide, precum salariile şi asistenţa socială, domină structura bugetară. Sursa citată arată că în acest moment corecţia bugetară trebuie realizată într-un context internaţional complicat, marcat de crize multiple - de la schimbările climatice şi conflictele militare, până la efectele disruptive ale inteligenţei artificiale, criza costului vieţii, dificultăţile energetice şi confruntările geopolitice tot mai dure.

În aceste condiţii, un buget public robust devine condiţia esenţială pentru securitatea economică a României. Reechilibrarea presupune reducerea deficitului la circa 3% din PIB până la finalul deceniului, ceea ce ar contribui şi la diminuarea deficitului de cont curent, în contextul aşa-numitului sindrom al „deficitelor gemene” care apasă economia. Însă acest proces are un caracter inevitabil prociclic, pentru că ajustarea nu mai putea fi amânată fără a risca pierderea accesului la finanţare şi refinanţare pe pieţele internaţionale.

Corecţia nu se poate face exclusiv prin tăieri de cheltuieli, aşa cum au întreţinut unele teze eronate, afirmă preşedintele Consiliului Fiscal care arată că această corecţie bugetară presupune şi creşterea veniturilor fiscale prin ajustări de taxe şi impozite, eficientizarea colectării şi reforme structurale, inclusiv în companiile de stat.

Domnia sa arată că, de-a lungul anilor, au fost propagate iluzii periculoase privind suficienţa unei mai bune colectări pentru a evita majorări de taxe, privind listarea la bursă a unor companii de stat care ar aduce noi venituri la bugetul public sau privind justificarea deficitelor mari prin investiţiile publice realizate ori demarate, percepţii care au alimentat confuzia şi au întârziat asumarea unor măsuri ferme.

Daniel Dăianu afirmă că pachetul de măsuri adoptat de Guvern în vara aceasta, alături de reformele instituţionale, urmăreşte să evite retrogradarea ratingului suveran şi să stabilizeze datoria publică sub pragul de 70% din PIB. Proiecţiile indică un deficit de aproximativ 6% în 2026 şi un deficit de cont curent sub 7%, însă pentru 2025 este improbabil ca deficitul bugetar să coboare sub 8%. Menţinerea ratingului de către Fitch, în 15 august, confirmă credibilitatea măsurilor începute, dar avertizează totodată asupra riscurilor majore în cazul în care corecţia ar fi abandonată sau relaxată, precizează preşedintele Consiliului Fiscal.

"Nu numai din acest motiv, discuţiile publice legată de o eventuală incapacitate de plată a României, neplata salariilor şi pensiilor, sunt neavenite. Este esenţial ca rectificarea bugetară următoare să ţină cont de măsurile de corecţie. Este de salutat setul de măsuri ale Ministerului de Finanţe care urmăreşte lărgirea bazei de impozitare şi o colectare mai bună taxelor şi impozitelor (reforma ANAF)”, afirmă Daniel Dăianu.

Domnia sa mai arată că aderarea ţării noastre la zona euro rămâne un obiectiv îndepărtat, imposibil de realizat înainte ca deficitul să atingă pragul de 3% din PIB, ceea ce face ca o perspectivă realistă să fie abia după 2031-2032. În plus, România trebuie să se pregătească pentru o reducere inevitabilă a resurselor europene după 2026, odată cu încheierea PNRR şi cu reconfigurarea Cadrului Financiar Multianual al UE, concentrat pe competitivitate şi securitate.

"Este de dorit ca multe dintre cheltuielile de apărare sporite în Romania să se realizeze făcând apel la programul de 150 miliarde euro al UE - care pot avea atât utilitate militară cât şi civilă (şi care includ lucrări de infrastructură). Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puţine resurse României în noul exerciţiu. Noul CFM se va schimba având în vedere provocările pentru UE legate de competitivitate şi apărare/securitate. România a căpătat o „dependenţă” de fondurile europene care se poate întoarce ca un bumerang când aceste resurse se vor diminua drastic în mod inevitabil - după 2026 se termină PNRR, iar banii din CFM se vor reduce în următorul exerciţiu financiar. Scăderea masivă a resurselor europene va influenţa execuţia bugetară, investiţiile publice, balanţa de plăţi şi PIB potenţial”, avertizează preşedintele Consiliului Fiscal.

De aceea, consolidarea bugetară şi menţinerea unei relaţii solide cu partenerii europeni şi transatlantici devin imperative strategice pentru securitatea şi stabilitatea României. Daniel Dăianu conchide spunând că actuala corecţie bugetară pe care o traversăm este preţul inevitabil al erorilor din trecut, dar şi şansa de a construi un cadru fiscal sănătos, care să asigure nu doar stabilitate financiară, ci şi credibilitate internaţională şi protecţie pentru generaţiile viitoare.