Datoria globală a atins un nou record, eficienţa economică a datoriei este tot mai scăzută

Călin Rechea
Macroeconomie / 21 - 22 februarie

Datoria globală a atins un nou record, eficienţa economică a datoriei este tot mai scăzută
Călin Rechea

Datoria globală a atins un nou record în 2023, de circa 313 trilioane de dolari, după o creştere de peste 15 trilioane de dolari faţă de anul precedent, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF). Datoria globală a scăzut cu circa 7 trilioane de dolari în 2022.

Aproape 55% din creşterea înregistrată în 2023 a avut loc la nivelul economiilor dezvoltate, determinată în principal de SUA, Franţa şi Germania. La nivelul pieţelor emergente, acumularea datoriilor s-a concentrat în China, India şi Brazilia.

Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a înregistrat o scădere anuală de 2 puncte procentuale în 2023 şi a ajuns la 331,2% (vezi graficul 1).

Declinul poverii datoriei globale a avut loc pe fondul unei creşteri a PIB-ului global nominal până la un nou record, de 94,5 trilioane de dolari, determinat mai ales de creşterea preţurilor, în condiţiile temperării creşterii economice în termeni reali.

Pe de altă parte, eficienţa datoriilor în stimularea creşterii economice şi-a menţinut tendinţa descendentă, în condiţiile în care avansul anual de 15,3 trilioane a fost însoţit de o creştere a PIB-ului nominal de 5,2 trilioane. Astfel, o creştere anuală a datoriilor cu 1 dolar a condus la o creştere economică de 0,34 dolari, după o creştere anuală de 0,36 dolari, respectiv 0,54 de dolari în trimestrele anterioare.

Datoria totală la nivelul economiilor emergente a înregistrat o creştere anuală de circa 7 trilioane de dolari, până la 104,6 trilioane, în timp ce datoria totală de la nivelul economiilor dezvoltate a crescut cu circa 8,3 trilioane de dolari, până la 208,3 trilioane de dolari (vezi graficul 2).

Datoria globală a atins un nou record, eficienţa economică a datoriei este tot mai scăzută

Povara datoriilor la nivelul economiilor emergente a înregistrat un nou record, de 255,4% din PIB, după o creştere de 7,4 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Datele de la IIF arată cele mai mari creşteri ale poverii datoriilor pentru India, Argentina, China, Rusia, Malaezia şi Africa de Sud, iar pentru Chile, Columbia, Turcia şi Polonia arată scăderi de circa 10 puncte procentuale ale gradului de îndatorare.

Raportată la PIB, datoria totală din economiile avansate a scăzut până la 376,6% în 2023, de la 384,2% în anul precedent.

"Reducerea gradului de îndatorare a fost deosebit de notabilă pe pieţele dezvoltate, determinată în mare parte de ţările europene", se arată în raportul de la IIF, unde se mai subliniază că "ritmul de moderare de anul trecut a fost semnificativ mai lent decât în anii 2021 şi 2022, pe fondul unei creşteri economice mai lente şi a inflaţiei în scădere".

După repartizarea pe sectoare, datoriile gospodăriilor au crescut până la 59,3 trilioane de dolari în 2023, de la 57 de trilioane în anul anterior, iar datoriile companiilor nefinanciare au crescut cu 4,4 trilioane, până la 994,4 trilioane de dolari.

Datoriile guvernamentale au înregistrat cea mai mare creştere, de 6,3 trilioane de dolari, până la 89,9 trilioane (95,6% din PIB-ul global), iar datoriile companiilor din sectorul financiar au crescut cu 2,3 trilioane, până la 69,4 trilioane (77,4% din PIB-ul global).

Datoriile guvernamentale de la nivelul economiilor dezvoltate au crescut cu 3,4 trilioane faţă de anul precedent, până la 61,7 trilioane de dolari, respectiv 113,3% din PIB, iar datoriile guvernamentale din economiile emergente au crescut cu 2,9 trilioane de dolari, până la 28,2 trilioane de dolari, respectiv 69% din PIB.

Raportul GDM de la IIF mai arată că "în ciuda unei creşteri sub potenţial şi a creşterii cheltuielilor cu dobânzile, economia mondială se dovedeşte rezilientă în faţa volatilităţii costurilor de împrumut". În plus, "trebuie remarcată creşterea numărului de emisiuni de euro-obligaţiuni suverane pe pieţele emergente, inclusiv de către ţările cu venituri mici, care au suferit considerabil din cauza accesului limitat la pieţele internaţionale în ultimii ani".

Cu toate acestea, analiştii de la Institute of International Finance avertizează că economia mondială se confruntă în continuare cu riscuri şi vulnerabilităţi semnificative.

"În contextul în care se întrevăd reduceri ale ratei dobânzii Fed, incertitudinea legată de traiectoria dobânzilor de politică monetară din SUA şi a dolarului american ar putea spori şi mai mult volatilitatea pieţei şi ar putea duce la înăsprirea condiţiilor de finanţare pentru ţările cu o dependenţă relativ mare de împrumuturile externe", se arată în raport.

În plus, economiştii de la IIF estimează că vom asista la o reducere a ritmului de contracţie a bilanţurilor băncilor centrale, fenomen care va fi influenţat de posibila revenire a presiunilor inflaţioniste şi ar conduce la creşterea costurilor de finanţare.

Printre factorii determinanţi ai creşterii presiunilor inflaţioniste, IIF aminteşte de "escaladarea tensiunilor comerciale", precum şi de "preocupările tot mai mari privind disciplina bugetară" sau de "preţurile mai mari ale energiei, pe fondul accelerării tranziţiei către o energie curată".

Analiştii de la IIF consideră că "geopolitica se manifestă tot mai mult ca un risc structural al pieţei", în condiţiile în care "fragmentarea geoeconomică şi reapariţia blocurilor geopolitice ridică îngrijorări cu privire la creşterea împrumuturilor guvernamentale şi a disciplinei fiscale".

Astfel, "protecţionismul comercial în creştere şi conflictele geopolitice ar putea amplifica şi mai mult problemele de al nivelul lanţurilor de aprovizionare, şi ar putea determina creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru a atenua implicaţiile negative ale fragmentării sporite a comerţului şi a fluxurilor de capital", după cum subliniază în ultima parte a raportului Global Debt Monitor de la Institute of International Finance.

Toate aceste elemente indică menţinerea condiţiilor de reducere accentuată a eficienţei datoriilor globale, atât la nivelul sectorului privat nefinanciar, cât şi la nivelul sectorului guvernamental.

Opinia Cititorului ( 22 )

  1. Daca ma duc apana in15000...datoria tot urca si coboara... nu vad o problema in asta... fiecare crack up boom prabuseste datoria si increderea cetatenilor.

    Datoria = baterii avere in rezerva! 

    Datoria este averea pe hartie! 

    Distrugi datoria distrugi averea pe hartie! 

    s c c r e t 

    1. problema-i cand pib ul creste cu 2% si datoria cu 6% din pib.

      problema e ca pibul real sunt oamenii!

      iar unele economii au o problema cu nasteri si formari naturale de oameni! 

      Datoriile sunt reflexia pietei! 

      Unele piete au datorii pe specula si decalaje sociale; altele au datorii pentru ca pibul e prabusti mai mult ca datoria! 

      Cand piata creste exploziv datoria poate sa se prabuseasca in raport cu gdpul; cum poate sa creasca piata exploziv: poti sa ai latent acumulat in casele cetatenilor tineri ce nu au chef de munca; dar daca vine soc pe venituri in familie tinerii sunt fortati sa isi caute de munca; daca tara e cu cont curent semiliberalizat sau neliberaliat...oamenii aia vor da soci in piata interna de munca...unde bataia lor pe locuri de munca si mancare etc...va da boom in pib... aici conteaza foarte mult si daca economia are o rata de natalitate mai marei nu in cadere...caci daca e in cadere prea putin impacteaza tineri locurile de munca... pentru ca defapt economia sta in ani legati in depresie industriala - adica industria veche moare in timp ce e spalata in albie de o noua forma de industrie ori economie! 

      Fiecare ciclu lung de industrie este spalat mereu de economie consum mai mare ca industria...pe urma economia mai mare ca industria prin consum (economie depresiva-unde nici consumul nu e consum puternic ci doar asta a mai ramas in urma disparitiei industriei) pregateste calea depalansarii monopolului la active intre generatii (batranii mor si lasa tinerilor active baltite in piata) urmanda ca tinerii sa reuseasca sa puna pasul in case...cand acesti tineri intra in case vor face copii...problema cu facutul copiilor e urmatoarea: daca piramida populatiei tot batrana e ca pondere...atunci politicile fiscale sunt facute de asa natura sa apere avutia batranilor (fie active fie pensii ajutoare)... acest mecanism de sustinere batrani pun o povara mai mare pe veniturile tinerilor unde net incom este furat in procente bune de gov pentru redirectionare...aici cetatenii au prea putin bani ramsi in buzunare...de fel cetatenii in aceasta era economica ...vor naste copii la o varsta inaintata 35 ani... si nu mai mult de 1-2 copii.... dupa aceasata generatie de tineri familisti.... daca valul de batranet se consuma... copii acestori tineri vor avea o putere mai mare de consum si nasteri copii... bine si aici conteaza foarte mult ce tip de economie decid cei de sus... pentru ca unele economii cu contul liberalizat fac parte din grup de economii de tip monopol ori "imperii" economice...monetare (moneda unica in circulatie intre state)... in acest sistem economic oamenii vor saracii in cele din urma mai mult si doar putini se vor imbogatii... pentru ca acest cere constant capital extern ca sa apere moneda "valuta prima/ moneda principale"... ea e aparata de fapt prin cautarea de randamente a valutelor externe; vad in moneda - dobanza - active - rents...un refugiu si randament.... acesta fuga continua dupa randamente...scoate in suturi generatiile din imperiu monetar... acest mecanism nu ajuta la nateri mai multe de copii...decat dupa ce imperiul monetar isi stabileste ori cucereste noi rute comerciale si militare prin care isi va exercita monopolizarea. Acestui format economic ii priesc razboaiele...de orice fel...dar atat timp cat sa nu fie pe teritoriul lor! 

      Acest imperiu economic daca reuseste sa curete batranetul din piata lor...va cunoaste un boom economic de proportii (bine dupa criza datoriilor la debalansarea batrani -tineri in piata). Bomurile au mereu reziduri in "inflatii"... inflatiile sunt reziturile boomurilor economice! 

      A nu se incurca "restrangerea / inchiderea artificiala" de capacitati cu boom inflatie! 

      Boomul inflatiei vine natural ... unde capacitatiel ramab constante sau la o viteza modesta de crestere iar din spate loveste socul de tineri noi in piata... acest val este peste valul capacitatilor livrate... problema si cu acest val trebuie vazut cum e piramida populatiei! 

      Piramida populatiei ne spune daca inchidem pe termen lung capacitati sau deschidem! mai multe decat consumul! 

      s c c r e t 

      Nu stii, nu esti coerent, dar tot o dai inainte...

      ... averea pe hartie "pruduce" costuri, nu profit ... nu poti impinge caruta in care esti ... tocmai acest tip de gandire ne-a adus aici ... chiar si investiind averea pe hartie, vei genera si mai multa datorie ... de altfel, tratata ca "marfa" pe piete financiare umple cateva buzunare iar in criza socializeaza pierderile ... vezi criza din 2008 cand statul a fost nevoit sa cumpere reasiguratorul ...

    Investitiile in activitati cu valoare adaugata scad masiv,

    (in afara industriei de armament),

    ce va crea mari probleme guvernelor cu datorii exagerate 

    datoria scade datorita cresterii preturilor. ce artifciu facut de finantistiimi aduc perfect !,imi amintesc cum dl Rechea scria prin 2015-2018, ca doar o super-inflatie poate duce mai departe indatorarea fara limite.

    sper sa nu prindem crah-ul dot-com.

    sanatate maxima! 

    1. ba prindem!

      s c c r e t 

      ?? nvda e la per 35 acum. ceva profit taking poate veni. dar crash? greu de crezut.

      pe usa vine clar corectie…

      bonduri usa 10 minus 2 … arata clar ca vine soc! 

      si bonduri imo (rate) minus usa CB rate … o arata groasa… 

      sa nu “cada” in crack up boom … ca forma… si deci sa nu vezi mare lucru pe grafic s&p … 

      dar cei 7 magnifici … insiderii fac exituri in trepte la detineri si fondurile de pensii intra sa le cumpere du levier nu cu cash ca pondere… ii da de ii nenoroceste pe cetateni cand tre sa iasa la pensie ori somaj… cu levier… se spala pe main brokerajiii astia de cat banet pe ordin gov… usa fonduri pensie achizitii magnifici care nu mai sunt prea magnifici… cu levier…:))) 

      nu pare nimic suspect… aia vand in trepte si oile in turma… nici gura nu miroase… nici nu au mancat. si nici altii profit pe lant ... 

      s c c r e t 

      S-ar putea sa ai dreptate, inversarea de yield a prevestit toate ultimele 8 recesiuni. Dar pana atunci se pare ca mergem in sus.

      hai sa dau din casa…

      alt indicator care nu se povesteste… si el anunta boomul si bustul: 

      dobanda ipotecara minus dobanda banca centrala… 

      pam pam… 

      s c c r e t 

    Din păcate, pentru statele mari, în primul rând SUA, datoriile par un simplu număr! Nu se agită nimeni din cauza asta! În veci nu le vor plăti!

    1. datoria usa nu e a usa!

      si datoriile mereu se platesc!  

      1 achiti; 2 revizuiesti; 3 tai din ele; 4 Faci exit catre alt detinator; 5 refinantezi; 6 deces 

      s c c r e t 

      vor plati, cand au tiparnita la ei, nu raman datori :))

      daca ai avea posibilitatea sa printezi bani, nu ti-ai plati datoriile la banca?

      ia de aici tata, cat vrei 1 triliard, un quadriliard , ce urmeaza? :)) mai conteaza? se va plati, cu funny money. 

      E ca în România în primul război mondial! Nemții " eleganți " plăteau tot ,un porc,un tauras, o găină, ouă dar..cu lei tipăriți de banca germană, deci falși! Rușii în al doilea război, luau cu pistolul la tâmplă " davai ceas "!

      Până acum 30-40 de ani românii îi lăudau însă pe nemți! Meritau? Au produs așa inflație de 100 lei mai valorau doar 3 lei! 

      si marca germana a platit…

      pe saracirea populatiei.. 

      s c c r e t 

      ... kissinger a negociat "reciclarea" dolarului ... clinton (el) a "negociat" reciclarea datoriei (glass-stegall) ... altfel spus, a privatizat dolarul ...

      ... intrebarea este: cum functioneaza deirivatele si sinteticele?! ... pentru ca bani au intrat in buzunare ... dar datoria functioneaza pe margin call ... oare cine vine cu bani de-acasa in caz de default?! ... pentru ca datoria, fiind ea "avere pe hartie" implica anumite costuri ... care si ele au fost colateralizate ...

      doar tiparnita le mai plateste; in 2008 nu s-a platit nimic, doar s-au acoperit gaurile cu alte datorii

      cel mai simplu exemplu de cum se plateste datoria este:

      la zeci de ani in veniturile nete ale populatiei incap mai multe bunuri si servicii = crestere datorii presiune in jos la preturi reale nu nominale in raport cu cos consum 

      la corectii sau in ciclurile lungi de plata datorii mai putine bunuri si servicii incap in venit net (cos consum)…. 

      s c c r e t 

      le vor plati atata timp cat sunt fraieri in piata care cumpara aceasta datorie!

APA NOVA
hidroelectrica.ro
aages.ro
fedbet.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

19 Apr. 2024
Euro (EUR)Euro4.9764
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6687
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1404
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8125
Gram de aur (XAU)Gram de aur357.7647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
domeniileostrov.ro
edevize.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
everythinghr.live
hipo.ro
32.aicps.ro
roenergy.eu
AIESEC
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb