Războiul din Iran împinge zeci de state către finanţare de urgenţă de la Banca Mondială

De la debutul războiului din Iran, 27 de ţări au început să implementeze instrumente care să le permită să acceseze rapid finanţare de la programele Băncii Mondiale, potrivit unui document intern, informează U.S. News & World Report. Documentul menţionat nu identifică ţările respective sau suma totală a fondurilor care ar putea fi solicitate, iar Banca Mondială a refuzat să comenteze, relatează aceeaşi sursă.

Conform acestui document, trei ţări au aprobat noi instrumente de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie, în timp ce celelalte sunt în proces de finalizare a demersurilor, potrivit U.S. News & World Report.

Războiul din Iran şi perturbarea pieţelor energetice globale care a urmat au afectat lanţurile globale de aprovizionare şi au împiedicat transporturile vitale de îngrăşăminte să ajungă în ţările în curs de dezvoltare, notează sursa citată.

O serie de oficiali din Kenya şi Irak au confirmat că încearcă să obţină sprijin financiar rapid din partea Băncii Mondiale pentru a face faţă consecinţelor războiului, cum ar fi creşterea preţurilor la combustibili, care a afectat Kenya, şi scăderea semnificativă a veniturilor din petrol, în cazul Irakului, potrivit U.S. News & World Report.

Cele 27 de ţări se numără printre cele 101 care au acces la unul dintre instrumentele de finanţare pre-aranjat la care ar putea apela în caz de criză, inclusiv 54 care au semnat Opţiunea de Răspuns Rapid, care permite ţărilor să utilizeze până la 10% din finanţarea lor nealocată, relatează aceeaşi publicaţie.

Preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat luna trecută că setul de instrumente pentru situaţii de criză de care dispune instituţia financiară internaţională va permite ţărilor să acceseze până la 25 de miliarde de dolari, potrivit U.S. News & World Report. De asemenea, Ajay Banga a spus că Banca Mondială ar putea să reorienteze anumite părţi din portofoliul său pentru a aduce suma totală la 60 de miliarde de dolari în decursul a şase luni, fiind posibile şi alte modificări pe termen lung pentru a aduce totalul la aproximativ 100 de miliarde de dolari, notează aceeaşi sursă.

Tot luna trecută, şefa Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a declarat că se aşteaptă ca până la o duzină de ţări să solicite asistenţă pe termen scurt, în valoare de 20 până la 50 de miliarde de dolari, de la FMI, potrivit U.S. News & World Report. Însă, potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, până acum au fost înregistrate puţine solicitări, relatează aceeaşi sursă.

„Cu siguranţă, ţările sunt în expectativă”, a declarat una dintre sursele citate de U.S. News & World Report, sub protecţia anonimatului.

Kevin Gallagher, directorul Centrului pentru Politici de Dezvoltare Globală de la Universitatea din Boston, a declarat că ţările sunt mai dispuse să solicite fonduri de la Banca Mondială decât să negocieze cu FMI, deoarece programele FMI necesită, în general, măsuri de austeritate, care ar putea agrava tensiunile sociale care au apărut deja în ţări precum Kenya, potrivit U.S. News & World Report.