Decizia CCR privind pensiile magistraţilor: procedura a învins reforma, privilegiile rămân

Guvernul a cerut avizul prea devreme, înainte de finalizarea dezbaterii publice şi a consultărilor interministeriale privind proiectul legii pensiilor speciale ale magistraţilor şi de aceea, actul normativ a fost considerat neconstituţional de către CCR, se arată în motivarea deciziei 479/2025, publicată vinerea trecută pe site-ul Curţii Constituţionale.

Din motivarea publicată reiese clar că judecătorii constituţionali nu au mai analizat fondul legii şi nu au evaluat dacă modificările propuse erau corecte sau echitabile, ci s-au oprit la o problemă procedurală: modul în care a fost solicitat şi gestionat avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Cu alte cuvinte, legea nu a fost respinsă pentru ceea ce prevede, ci pentru cum a fost adoptată.

Înalta Curte susţinuse că Guvernul nu avea motive reale să îşi angajeze răspunderea, însă CCR a respins acest argument şi a subliniat că România risca să piardă aproape 900 de milioane de euro din PNRR, iar situaţia bugetară era critică. În plus, nu se putea adopta ordonanţă de urgenţă pentru că dreptul la pensie este un drept fundamental, deci Guvernul avea nevoie de o procedură rapidă, dar constituţional permisă. Totodată, CCR a respins ideea că modificarea pensiilor de serviciu ar fi încălcat principiile securităţii juridice sau ale independenţei justiţiei, arătând că „fluctuaţiile legislative sunt inerente” şi că ajustarea din raţiuni de echitate socială „nu este de natură să submineze încrederea legitimă”.

Ceea ce a schimbat însă direcţia deciziei a fost chestiunea avizului CSM. Majoritatea judecătorilor din CCR a considerat că avizul a fost solicitat prematur şi că Guvernul nu a aşteptat întreaga perioadă legală de 30 de zile în care instituţia putea să se exprime. Prin urmare, decizia de neconstituţionalitate a fost dată exclusiv pe această problemă de procedură, nu pe conţinutul legii.

Patru judecători ai Curţii au formulat însă o opinie separată extrem de puternică, care schimbă radical perspectiva. Ei susţin că Guvernul a procedat corect şi că instituţia responsabilă pentru blocaj a fost Consiliul Superior al Magistraturii. În opinia lor, CSM nu doar că nu a emis avizul, dar a folosit timpul legal ca instrument de presiune şi tergiversare.

Aceştia afirmă direct: „Guvernul şi-a îndeplinit obligaţia legală de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de avizare”.

Mai mult, opinia separată acuză lipsa de loialitate instituţională a CSM: „Această absenţă a avizului se înscrie în coordonatele nerespectării atribuţiei legale a CSM, ceea ce reflectă o lipsă de colaborare loială în procesul de legiferare”.

Un alt pasaj, şi mai direct, afirmă că avizul a fost folosit ca instrument de blocare politică: „Termenul de 30 de zile nu poate fi utilizat cu scop dilatoriu, deoarece ar acorda autorităţilor avizatoare o putere implicită de decizie, neprevăzută de Constituţie”.

Cei patru judecători merg şi mai departe şi susţin că decizia majoritară reprezintă o schimbare nejustificată şi periculoasă a jurisprudenţei Curţii: „Decizia majoritară a realizat un veritabil reviriment jurisprudenţial fără a fi îndeplinite condiţiile consacrate în jurisprudenţa Curţii”.

Astfel, bătălia nu priveşte doar legea pensiilor, ci relaţia de autoritate şi responsabilitate între instituţii. În acest caz, întrebarea nu mai este doar dacă pensiile speciale trebuie reformate, ci cine are puterea reală de a opri sau permite această reformă. Între Guvern care vrea să legifereze, un CSM care poate amâna şi un CCR divizat, România rămâne în acelaşi punct critic: privilegiile se află într-o zonă de protecţie instituţională greu de penetrat, iar schimbarea reală este încă amânată.

Opinia Cititorului ( 14 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2025, 06:32)
am defecat.
defecam
vom defeca
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2025, 07:09)
  nu-i sloganul lui Daniel Băluță ?
  1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2025, 09:45)
  nu ! e al lui zdrula !
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2025, 09:44)
toate sunt planuite sa nu iasa nimic
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2025, 11:54)
referendum.
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2025, 14:20)
  nu-i o solutie se poate anula ca alegerile
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2025, 12:10)
Ce tupeu și aroganță pe magistrați
Un magistrat ia roba pe el peste blugi sau fustă și devine un Dumnezeu , se judecă pe el și pe noi cum vrea și în cât timp vrea fără responsabilități sau control profesional
Bani supra occidentali....și de aveți, de ce și ochelari scumpi , medicamente , dentiție, proteze etc gratuite ?!...
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2025, 12:32)
Trăiască Bolojan care nu are privilegii!
6. In libertatea azi e un caz din sistemul de justiti
(mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2025, 12:41)
Libertatea a scos la lumina un caz din Sighetul marmatiei care arunca o raza de lumina in mecanismele sistemului de justitie :numit 'ani grei de inchisoare ' pt un grefier calre al scos si eliminat dosare din procuratura, facea falsuri etc.. Astea trebuie analizate de CSM si de... Ministrul justitiei! Ca aceste situatii nu tin de independenta deciziilor magistratilor ci de disfunctionalitatile sistemui, care pot deraia orice se hotaraste in instante!
7. fără titlu
(mesaj trimis de Radu în data de 10.11.2025, 16:36)
Problema este mai veche. Atragerea fondurilor europene pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate
-Reforme în politica fiscală;Problema este mai veche. Atragerea fondurilor europene pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Dintre aceste jaloane, problema reformei pensiilor speciale trenează încă din anul 2023, când a fost elaborat proiectul de lege cu privire la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului curţii de conturi, aeronautic. După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii. Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale.
La aceasta se adaugă ipocrizia si duplicitatea coalitiei de guvernare care se declară formal împotriva pensiilor speciale fără să facă acelasi lucru cu pensiile speciale ale primarilor si alesilor locali care au fost introduse în anul 2019 prin Codul Administrativ în timpul guvernului Dăncilă. Chiar dacă pensiile speciale ale primarilor nu au intrat niciodată în plată, legea fiind prorogată pe termen limitat, urmând ca după expirarea termenului de amânare să producă efecte. De aceea si in acest caz este nevoie de abrogarea prevederii respective în parlament.
1. 7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2025, 17:44)
  FURT legal
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2025, 19:23)
dictatura CCR.
Ce ne mai trebuie Parlament, Guvern , Presedinte ?
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2025, 19:24)
as putea si eu sa hotarasc ce pensie voi avea ?
10. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2025, 19:34)
O conştiinţă încărcată e însă pururi temătoare şi chinuita.Sa aveti privilegii cu carul, impotriva tuturor ,dar toate bogatiile lumii n-o sa poata sa va aduca linistea.