Abonament gratuit
Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”

DEZBATEREA PACTUL PENTRU MUNCĂ:Educaţia neadaptată cerinţelor economiei - o problemă a pieţei forţei de muncă

E.O.
Comunicate de presă /

Educaţia neadaptată cerinţelor economiei - o problemă a pieţei forţei de muncă

Printre problemele cu care se confruntă piaţa forţei de muncă din ţara noastră se numără şi educaţia neadaptată la cerinţele economiei reale, după cum reiese din dezbaterea "Pactul pentru Muncă", organizată, ieri, la Braşov, de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) împreună cu Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG).

Politicile publice în domeniul educaţiei aplicate în ultimii ani, constrângerile financiare şi lipsa de interes pentru investiţii pe termen lung au determinat guvernele din România să reducă bugetul alocat educaţiei, deşi în acest an procentul alocat din PIB către educaţie depăşeşte nivelul anilor precedenţi, au arătat specialiştii prezenţi la eveniment. În opinia acestora, întrucât capitalul uman este o resursă esenţială pentru dezvoltarea durabilă a unei economii, ţara noastră trebuie să coreleze sistemul educaţional cu nevoile şi realităţile economice actuale.

"Regândirea sistemului de educaţie, inclusiv revenirea la învăţământul de 10 clase, cât şi finalizarea învăţământului liceal sau urmarea unei şcoli profesionale, ar trebui să reprezinte un deziderat în vederea pregătirii generaţiilor viitoare. Realitatea economică impune regândirea şcolilor profesionale şi dezvoltarea învăţământului dual, cât şi digitalizarea şi adaptarea şcolii româneşti la provocările actuale şi viitoare pentru a educa tinerii de astăzi în vederea identificării meseriilor de mâine", arată comunicatul transmis în urma dezbaterii.

În opinia celor prezenţi, necesitatea dezvoltării infrastructurii rutiere, digitale, sanitare cât şi nevoia de a modifica Codul Muncii pentru a flexibiliza piaţa muncii în contextul actual de dezvoltare digitală la nivel mondial, debirocratizarea, sunt şi acestea necesare pentru o construcţie durabilă şi sustenabilă a unei strategii pe termen lung a pieţei muncii.

Cristina Chiriac, preşedintele CONAF, a declarat: "Cea mai vulnerabilă, dar şi cea mai importantă resursă a ţării sunt oamenii. Pe ei trebuie să îi punem în valoare, pentru ei trebuie să creăm o strategie pe termen mediu şi lung a forţei de muncă. Avem nevoie de forţă de muncă calificată, avem nevoie de investiţii în toate domeniile prioritare, de la infrastructură, la educaţie şi sănătate, şi trebuie să ne axăm pe dezvoltarea competenţelor umane pentru a face faţă provocărilor viitoare. Viitorul nu mai poate fi construit în paşi mărunţi. Copiii care intră astăzi la şcoală, probabil vor ieşi la pensie peste 50 de ani, ca urmare avem nevoie de o gândire sistematică, cu viziune şi anticipare a meseriilor viitorului, astfel încât adaptarea învăţământului românesc să urmeze tendinţele europene de dezvoltare digitală şi emancipare a societăţii în timp".

Steven van Groningen, preşedintele Confederaţiei Patronale CONCORDIA, şi-a exprimat încrederea în potenţialul pe care ţara noastră îl are: "În primul rând avem nevoie de încredere, pentru că doar aşa se pot atrage investiţii. Încrederea înseamnă şi predictibilitate. Înainte de pandemie aveam un deficit semnificativ al forţei de muncă. «Noua normalitate» de după pandemie ar putea aduce şi un deficit de competenţe, dacă nu ne asigurăm că avem oameni pregătiţi pentru a lucra într-o lume transformată de digitalizare şi automatizare. De aceea, trebuie să investim şi mai mult în formarea oamenilor şi în crearea de competenţe noi".

Franck Neel, preşedinte FPPG, a reiterat importanţa investiţiilor, pentru că acestea creează noi locuri de muncă şi le menţin pe cele existente. "Un exemplu în acest sens îl reprezintă gazele din Marea Neagră. Efectul dezvoltării proiectelor offshore s-ar propaga, în sectoarele conexe (transportul şi distribuţia de gaze naturale), dar şi în alte industrii (industria chimică, petrochimică şi producţia energiei electrice pe bază de gaze naturale), unde ar fi posibile investiţii noi de aproape 9 miliarde de dolari. La rândul lor, aceste investiţii ar conduce la înfiinţarea şi menţinerea a circa 42.000 de locuri de muncă, la un impact cumulat estimat de peste 18 miliarde de dolari asupra veniturilor la bugetul de stat, precum şi la un surplus cumulat de aproape 100 miliarde de dolari în producţia naţională de bunuri şi servicii", a precizat domnia sa.

Planurile Comisiei Europene pentru relansarea economică a Uniunii după epidemia globală de coronavirus au fost expuse pe larg de Luminiţa Teodora Odobescu, reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană. Potrivit acestor planuri, România va putea accesa câteva miliarde de euro pentru protejarea locurilor de muncă.

Remus Borza, consilierul onorific al premierului Ludovic Orban, a făcut o radiografie a evoluţiei economiei româneşti în timp şi a accentuat necesitatea capitalizării firmelor româneşti şi importanţa susţinerii acestora de către bănci. Subliniind că o economie funcţională se construieşte având la bază un sistem bancar solid dispus să finanţeze actorii economici, Borza a susţinut ideea nevoii de educare a tinerilor astfel încât aceştia să fie capabili să se adapteze din mers noilor tendinţe din economie.

La finalul a doi ani de dezbateri Pactul pentru Muncă, concluziile şi soluţiile constatate în cadrul discuţiilor se vor concretiza într-un acord - Memorandum of Understanding - agreat de participanţii la conferinţe. Documentul va fi prezentat Guvernului României şi Parlamentului şi va include principalele soluţii identificate pentru o piaţă a muncii flexibilă, eficientă şi competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum şi asupra nivelului de trai al românilor.

Dezbaterile au avut loc în mari centre universitare, pentru că o corelare a necesităţilor de pe piaţa muncii cu sistemul educaţional reprezintă un prim pas pentru a avea o strategie eficientă a forţei de muncă. Astfel, după Iaşi, Cluj, Bucureşti, Timişoara şi Braşov, pe 7 iulie dezbaterile se vor finaliza la Constanţa, un alt mare centru universitar.

Având alături, ca partener strategic, Confederaţia Patronală Concordia, evenimentul s-a bucurat de prezenţa reprezentanţilor patronatelor, sindicatelor, mediului academic, antreprenori, oficiali ai autorităţilor publice locale şi centrale, precum şi reprezentanţii României în relaţia cu UE şi ONU.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Ce înseamnă pentru acești neo--marxisti "piata muncii flexibilă"? Flexibila pe spinarea cui?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie