Dietetician: Canicula nu se combate doar cu apă

Valul de caniculă care afectează România pune organismul la o încercare mult mai mare decât simplul disconfort provocat de temperaturile ridicate. Potrivit dieteticianului Adina Rusu, preşedintele Colegiului Teritorial al Dieteticienilor Iaşi, hidratarea este esenţială, însă consumul de apă, de unul singur, nu este întotdeauna suficient pentru a preveni problemele de sănătate. Specialista avertizează că temperaturile extreme determină pierderi importante de apă şi electroliţi, ceea ce poate afecta funcţionarea inimii, rinichilor, sistemului nervos şi a musculaturii. Cele mai vulnerabile categorii sunt copiii, vârstnicii şi persoanele care suferă de boli cronice.

• Deshidratarea începe înainte să apară senzaţia de sete

Potrivit Adinei Rusu, unul dintre cele mai mari pericole în timpul caniculei este deshidratarea, care apare atunci când lichidele pierdute prin transpiraţie nu sunt înlocuite corespunzător. „Senzaţia de sete apare adesea când organismul este deja uşor deshidratat. Din acest motiv, apa trebuie consumată constant pe parcursul întregii zile, nu doar atunci când apare setea”, a explicat, pentru Agerpres, dieteticianul.

Necesarul de lichide diferă însă de la o persoană la alta şi depinde de temperatură, greutate, nivelul de activitate fizică, vârstă şi eventualele afecţiuni medicale. În cazul persoanelor cu insuficienţă cardiacă, boli renale cronice sau ciroză hepatică, consumul de lichide trebuie stabilit exclusiv la recomandarea medicului.

• Apa este cea mai bună alegere

Specialista subliniază că apa rămâne cea mai eficientă metodă de hidratare. În schimb, băuturile răcoritoare îndulcite, sucurile din comerţ şi băuturile energizante nu reprezintă soluţii eficiente. „Zahărul din aceste produse creşte aportul caloric fără să corecteze eficient deficitul hidric”, avertizează Adina Rusu.

De asemenea: alcoolul favorizează deshidratarea şi poate provoca scăderea tensiunii arteriale; cafeaua poate fi consumată doar cu moderaţie, în special de persoanele cu afecţiuni cardiovasculare sau anxietate.

Prin transpiraţie, organismul elimină nu doar apă, ci şi electroliţi importanţi: sodiu;

potasiu; magneziu; calciu. Dezechilibrul acestora poate provoca: crampe musculare; ameţeli; oboseală accentuată; tulburări ale ritmului cardiac.

În majoritatea cazurilor, aceste pierderi pot fi compensate printr-o alimentaţie echilibrată, bogată în: fructe; legume; lactate; leguminoase; peşte. Fructele reprezintă o alegere foarte bună datorită conţinutului ridicat de apă, potasiu şi vitamina C, însă ele nu pot înlocui o alimentaţie completă.

• Mese mici, nu cine bogate

Canicula reduce în mod natural pofta de mâncare. Mulţi oameni aleg să mănânce foarte puţin pe timpul zilei şi să recupereze printr-o cină consistentă.

Dieteticianul spune că acest obicei este greşit. Mesele foarte bogate solicită digestia şi cresc producţia internă de căldură prin procesele metabolice. Recomandarea este consumul unor mese mici şi regulate, care să conţină:

o sursă de proteine (iaurt, chefir, brânzeturi proaspete, ouă, peşte, carne slabă sau leguminoase); legume; fructe; cereale integrale; grăsimi sănătoase. În schimb, este indicată limitarea: preparatelor prăjite; cărnii grase; mezelurilor;

fast-food-ului; dulciurilor concentrate.

• Căldura poate afecta şi masa musculară

Studii recente arată că temperaturile foarte ridicate pot contribui şi la pierderea masei musculare, în special la persoanele vulnerabile. Fenomenul apare deoarece oamenii se mişcă mai puţin şi mănâncă mai puţin în perioadele de caniculă. În cazul persoanelor cu obezitate, situaţia este şi mai complicată. Excesul de ţesut adipos îngreunează eliminarea căldurii, iar reducerea activităţii fizice, asociată cu un aport insuficient de proteine, favorizează pierderea masei musculare.

• Alimentaţia trebuie adaptată temperaturilor extreme

Concluzia specialiştilor este că protecţia împotriva caniculei nu înseamnă doar să bem mai multă apă. Pentru reducerea riscurilor sunt importante: hidratarea constantă pe parcursul întregii zile; mese mici şi regulate; un aport suficient de proteine; consumul zilnic de fructe şi legume bogate în apă, vitamine şi minerale;

evitarea alcoolului şi a băuturilor foarte îndulcite. Aceste măsuri contribuie la menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi reduc riscul apariţiei complicaţiilor provocate de temperaturile extreme, în special în rândul copiilor, vârstnicilor şi al persoanelor cu afecţiuni cronice.