DUMITRU FORNEA, MEMBRU CESE: "Salariul minim ar trebui să ajungă la 700 euro, înainte de aderarea României la zona euro"

Decidenţii politici de la Bucureşti ar trebui ca în următorii ani să aplice o schemă prin care nivelul salariului minim din ţara noastră să ajungă la o valoare comparativă cu salariile minime din Grecia, Italia şi Spania, susţine Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic şi Social European şi secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian.

"Trebuie să vedem cum reuşim să creăm o piaţă a muncii atractivă, nu doar pentru companiile multinaţionale, dar şi pentru salariaţii care, având acum mobilitate, sunt tentaţi să plece în afară. Noi trebuie să ne ducem către salariile din Grecia, Italia şi Spania, pentru că, din cei peste două milioane de români care lucrează acolo, la un nivel salarial bun se pot întoarce în ţară minim 500.000.

Spania şi Italia au salarii minime de peste 1000 euro. Dacă ne-am duce către un salariu minim în România de 600 sau chiar 700 euro, acest venit i-ar descuraja pe mulţi dintre concetăţenii noştri să mai plece din ţară şi piaţa naţională a muncii ar fi o piaţă echitabilă. Dacă nu facem acest lucru acum, va fi prea târziu. Trebuie ca această majorare a nivelului salariului minim să fie făcută într-un ritm accelerat, deoarece ţintele de convergenţă cu spaţiul euro ne vor cere alte condiţionalităţi. De aceea, este necesar să atingem acest nivel al salariului minim până vom fi acceptaţi în zona Euro", ne-a declarat Dumitru Fornea.

Afirmaţiile secretarului general al CSN Meridian sunt făcute în contextul în care, la finalul săptămânii trecute, Comisia de Muncă din Parlamentul European a adoptat, cu 37 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 7 abţineri, proiectul de directivă europeană, iniţiat în 28 octombrie 2020 de Comisia Europeană, privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. În urma aprobării, proiectul va intra pe ordinea de zi a sesiunii plenare a Parlamentului European ce va avea loc săptămâna viitoare, în perioada 22-25 noiembrie, la Strasbourg.

Comisia de Muncă a Parlamentului European a stabilit că salariul minim nu poate fi mai mic de 60% din salariul mediu al unui stat. După aprobarea directivei de plenul Parlamentului European, statele membre, inclusiv România, vor fi obligate să prezinte Comisiei Europene un calendar de implementare a acesteia, termenul de implementare la nivel naţional conţinut în proiectul de act normativ fiind de doi ani de la intrarea în vigoare a acestuia.

În ţara noastră, salariul mediu brut este acum de aproape de 5800 de lei, iar 60% ar însemna un salariu minim brut de aproape 3500 de lei, cu circa o mie de lei mai mult decât în prezent.

• Directiva nu va introduce un nivel european al salariului minim

Cu toate acestea, Dumitru Fornea atrage atenţia cu privire la articolul 1 din viitoarea directivă europeană şi la expunerea de motive a Comisiei Europene cu privire la acest articol.

"În propunerea de directivă, nu se precizează un nivel unic european al salariului minim pentru statele membre, astfel că ele nu vor fi obligate să introducă un salariu minim, acolo unde acest concept nu există. Cele care au cele mai mari rate ale salariului minim sunt statele unde salariul se stabileşte prin negocieri colective şi nu prin decizie a guvernului. Directiva solicită doar implicarea partenerilor sociali la stabilirea acestui salariu minim pe economie", ne-a transmis Dumitru Fornea.

Expunerea de motive a propunerii de Directivă arată: "Directiva nu interferează cu libertatea statelor membre de a stabili salarii minime legale sau de a promova accesul la o protecţie a salariului minim asigurată prin convenţiile colective, în conformitate cu tradiţiile naţionale şi cu respectarea deplină a libertăţii contractuale a partenerilor sociali. El (n.red. - articolul 1) clarifică, în plus, faptul că directiva nu impune nicio obligaţie de a introduce un salariu minim legal în statele membre în care acesta nu există şi nici de a prevedea aplicabilitatea universală a convenţiilor colective".

Potrivit analizei cantitative efectuată de Comisia Europeană asupra unui scenariu bazat pe o creştere ipotetică a salariilor minime la 60% din salariul mediu brut, aceasta ar spori gradul de adecvare a salariilor minime în aproximativ jumătate din statele membreale Uniunii. "Între 10 şi 20 de milioane de lucrători ar beneficia de aceste îmbunătăţiri. În mai multe ţări, îmbunătăţirile la nivelul protecţiei salariului minim ar avea ca rezultat o reducere cu peste 10% a sărăciei persoanelor încadrate în muncă şi a inegalităţii salariale şi o reducere cu aproximativ 5% sau mai mult a diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi. Se preconizează, de asemenea, că aceste îmbunătăţiri vor spori, pe de o parte, stimulentele pentru muncă, iar pe de altă parte vor sprijini egalitatea de gen şi vor contribui la reducerea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi, având în vedere că majoritatea celor care câştigă un salariu minim (aproximativ 60% în UE) sunt femei. Protecţia salariului minim poate fi asigurată prin convenţii colective (cum este cazul în şase state membre) sau prin salarii minime legale stabilite prin lege (cum este cazul în 21 de state membre)", se arată în documentul întocmit de Comisia Europeană şi aflat acum pe masa Parlamentului European.

• Organizaţiile sindicale propun o majorare etapizată a salariului minim pe economie

În concordanţă cu textul proiectului directivei europene, reprezentanţii organizaţiilor sindicale din ţara noastră consideră că, dacă autorităţile de la Bucureşti vor continua să adopte politici salariale neatractive, va creşte importul de forţă de muncă - numai pentru anul viitor s-a aprobat un contingent de 100.000 muncitori din Sri Lanka, Nepal şi Vietnam - şi acest lucru va duce la alte probleme economice şi sociale. De aceea, organizaţiile sindicale din ţara noastră au propus o schemă pentru creşterea salariului minim în următorii ani, schemă care încă nu a fost aprobată de Consiliul Tripartit.

"În anul 2021 am avut salariul minim 2300 lei, deşi noi am cerut 2400 lei. Acum s-a spus că în anul 2022 va fi de 2550 lei. Noi am propus pentru anul 2023 o valoarea de 2835 lei a salariului minim, iar în 2024 să avem un salariu minim de 3150 lei. Acesta ar fi planul de convergenţă pe care organizaţiile sindicale consideră că economia noastră ar putea să îl susţină. Cum se poate realiza acest plan vom discuta ulterior, dar ideea principală este ca majorările respective să se vadă în buzunarele salariaţilor. Este normal ca guvernul şi instituţiile sale să fie mai conservatori când se pune problema creşterilor salariale. Dar statul trebuie să participe la aceste majorări ca un partener social şi să susţină o parte din efort pentru realizarea acestor obiective. De exemplu, guvernul poate uşura povara administrativă pentru companii, care vor avea salariaţi mai motivaţi. Într-adevăr, statul ar putea înregistra pierderi minime din renunţarea la numite venituri pe care ştie că este greu să le încaseze. Apoi ar mai putea interveni reducerea taxării muncii, taxare care este exagerată în ţara noastră. Indiferent de metoda aleasă, guvernul trebuie să ţină cont că este nevoie să atingem standarde sociale şi un nivel de viaţă comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Altfel, proiectul european nu va mai fi considerat atractiv de către o parte însemnată din cetăţenii români, care nu au condiţii similare cu omologii lor din UE. În proiectul de directivă europeană se spune că nivelul salariului minim trebuie să reprezinte cel puţin 60% din salariul mediu. În ţara noastră, în 2022 abia ne vom apropia de 42% din nivelul salariului mediu, insuficient pentru asigurarea bunăstării salariaţilor", ne-a spus Dumitru Fornea.

Secretarul general al CSN Meridian a precizat că, pe lângă indexarea cu rata inflaţiei a salariului minim, majorarea acestuia trebuie corelată şi cu coşul minim de consum, aşa cum se face în multe state din Uniunea Europeană şi cum cere şi proiectul de directivă iniţiat de Comisia de la Bruxelles.

Domnul Fornea a mai menţionat că, în speţă, companiile mari şi cele multinaţionale nu se opun majorării salariului minim şi că reticenţa cu privire la această măsură este din partea companiilor mici şi mijlocii. De aceea, pentru stimularea acestora, secretarul general al CSN Meridian consideră că guvernul ar trebui să aplice solicitarea reprezentanţilor IMM-urilor şi să reducă taxarea muncii, pentru ca din sumele respective să poată fi majorate salariile angajaţilor. Pe lângă această măsură, Dumitru Fornea afirmă că autorităţile trebuie să vegheze la înlăturarea din mediul economic a muncii la gri şi a stimulării nefiscalizate a angajaţilor.