DUMITRU FORNEA, MEMBRU CESE:"Salariul minim ar trebui să ajungă la 700 euro, înainte de aderarea României la zona euro"

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 18 noiembrie 2021

Grafică de MAKE

Grafică de MAKE

Ideea creşterii salariului minim este una veche şi agreată de toate părţile, indiferent că vorbim despre sindicate sau despre patronate. Numai că sunt momente când nici mediul public şi nici cel privat nu-şi permit acest lucru, iar directivele europene nu ţin seama de situaţii ca acestea, în care unele economii să nu poată susţine cheltuielile impuse prin reglementările UE.

Decidenţii politici de la Bucureşti ar trebui ca în următorii ani să aplice o schemă prin care nivelul salariului minim din ţara noastră să ajungă la o valoare comparativă cu salariile minime din Grecia, Italia şi Spania, susţine Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic şi Social European şi secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian.

"Trebuie să vedem cum reuşim să creăm o piaţă a muncii atractivă, nu doar pentru companiile multinaţionale, dar şi pentru salariaţii care, având acum mobilitate, sunt tentaţi să plece în afară. Noi trebuie să ne ducem către salariile din Grecia, Italia şi Spania, pentru că, din cei peste două milioane de români care lucrează acolo, la un nivel salarial bun se pot întoarce în ţară minim 500.000.

Spania şi Italia au salarii minime de peste 1000 euro. Dacă ne-am duce către un salariu minim în România de 600 sau chiar 700 euro, acest venit i-ar descuraja pe mulţi dintre concetăţenii noştri să mai plece din ţară şi piaţa naţională a muncii ar fi o piaţă echitabilă. Dacă nu facem acest lucru acum, va fi prea târziu. Trebuie ca această majorare a nivelului salariului minim să fie făcută într-un ritm accelerat, deoarece ţintele de convergenţă cu spaţiul euro ne vor cere alte condiţionalităţi. De aceea, este necesar să atingem acest nivel al salariului minim până vom fi acceptaţi în zona Euro", ne-a declarat Dumitru Fornea.

Afirmaţiile secretarului general al CSN Meridian sunt făcute în contextul în care, la finalul săptămânii trecute, Comisia de Muncă din Parlamentul European a adoptat, cu 37 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 7 abţineri, proiectul de directivă europeană, iniţiat în 28 octombrie 2020 de Comisia Europeană, privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. În urma aprobării, proiectul va intra pe ordinea de zi a sesiunii plenare a Parlamentului European ce va avea loc săptămâna viitoare, în perioada 22-25 noiembrie, la Strasbourg.

Comisia de Muncă a Parlamentului European a stabilit că salariul minim nu poate fi mai mic de 60% din salariul mediu al unui stat. După aprobarea directivei de plenul Parlamentului European, statele membre, inclusiv România, vor fi obligate să prezinte Comisiei Europene un calendar de implementare a acesteia, termenul de implementare la nivel naţional conţinut în proiectul de act normativ fiind de doi ani de la intrarea în vigoare a acestuia.

În ţara noastră, salariul mediu brut este acum de aproape de 5800 de lei, iar 60% ar însemna un salariu minim brut de aproape 3500 de lei, cu circa o mie de lei mai mult decât în prezent.

Directiva nu va introduce un nivel european al salariului minim

Cu toate acestea, Dumitru Fornea atrage atenţia cu privire la articolul 1 din viitoarea directivă europeană şi la expunerea de motive a Comisiei Europene cu privire la acest articol.

"În propunerea de directivă, nu se precizează un nivel unic european al salariului minim pentru statele membre, astfel că ele nu vor fi obligate să introducă un salariu minim, acolo unde acest concept nu există. Cele care au cele mai mari rate ale salariului minim sunt statele unde salariul se stabileşte prin negocieri colective şi nu prin decizie a guvernului. Directiva solicită doar implicarea partenerilor sociali la stabilirea acestui salariu minim pe economie", ne-a transmis Dumitru Fornea.

Expunerea de motive a propunerii de Directivă arată: "Directiva nu interferează cu libertatea statelor membre de a stabili salarii minime legale sau de a promova accesul la o protecţie a salariului minim asigurată prin convenţiile colective, în conformitate cu tradiţiile naţionale şi cu respectarea deplină a libertăţii contractuale a partenerilor sociali. El (n.red. - articolul 1) clarifică, în plus, faptul că directiva nu impune nicio obligaţie de a introduce un salariu minim legal în statele membre în care acesta nu există şi nici de a prevedea aplicabilitatea universală a convenţiilor colective".

Potrivit analizei cantitative efectuată de Comisia Europeană asupra unui scenariu bazat pe o creştere ipotetică a salariilor minime la 60% din salariul mediu brut, aceasta ar spori gradul de adecvare a salariilor minime în aproximativ jumătate din statele membreale Uniunii. "Între 10 şi 20 de milioane de lucrători ar beneficia de aceste îmbunătăţiri. În mai multe ţări, îmbunătăţirile la nivelul protecţiei salariului minim ar avea ca rezultat o reducere cu peste 10% a sărăciei persoanelor încadrate în muncă şi a inegalităţii salariale şi o reducere cu aproximativ 5% sau mai mult a diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi. Se preconizează, de asemenea, că aceste îmbunătăţiri vor spori, pe de o parte, stimulentele pentru muncă, iar pe de altă parte vor sprijini egalitatea de gen şi vor contribui la reducerea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi, având în vedere că majoritatea celor care câştigă un salariu minim (aproximativ 60% în UE) sunt femei. Protecţia salariului minim poate fi asigurată prin convenţii colective (cum este cazul în şase state membre) sau prin salarii minime legale stabilite prin lege (cum este cazul în 21 de state membre)", se arată în documentul întocmit de Comisia Europeană şi aflat acum pe masa Parlamentului European.

Organizaţiile sindicale propun o majorare etapizată a salariului minim pe economie

În concordanţă cu textul proiectului directivei europene, reprezentanţii organizaţiilor sindicale din ţara noastră consideră că, dacă autorităţile de la Bucureşti vor continua să adopte politici salariale neatractive, va creşte importul de forţă de muncă - numai pentru anul viitor s-a aprobat un contingent de 100.000 muncitori din Sri Lanka, Nepal şi Vietnam - şi acest lucru va duce la alte probleme economice şi sociale. De aceea, organizaţiile sindicale din ţara noastră au propus o schemă pentru creşterea salariului minim în următorii ani, schemă care încă nu a fost aprobată de Consiliul Tripartit.

"În anul 2021 am avut salariul minim 2300 lei, deşi noi am cerut 2400 lei. Acum s-a spus că în anul 2022 va fi de 2550 lei. Noi am propus pentru anul 2023 o valoarea de 2835 lei a salariului minim, iar în 2024 să avem un salariu minim de 3150 lei. Acesta ar fi planul de convergenţă pe care organizaţiile sindicale consideră că economia noastră ar putea să îl susţină. Cum se poate realiza acest plan vom discuta ulterior, dar ideea principală este ca majorările respective să se vadă în buzunarele salariaţilor. Este normal ca guvernul şi instituţiile sale să fie mai conservatori când se pune problema creşterilor salariale. Dar statul trebuie să participe la aceste majorări ca un partener social şi să susţină o parte din efort pentru realizarea acestor obiective. De exemplu, guvernul poate uşura povara administrativă pentru companii, care vor avea salariaţi mai motivaţi. Într-adevăr, statul ar putea înregistra pierderi minime din renunţarea la numite venituri pe care ştie că este greu să le încaseze. Apoi ar mai putea interveni reducerea taxării muncii, taxare care este exagerată în ţara noastră. Indiferent de metoda aleasă, guvernul trebuie să ţină cont că este nevoie să atingem standarde sociale şi un nivel de viaţă comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Altfel, proiectul european nu va mai fi considerat atractiv de către o parte însemnată din cetăţenii români, care nu au condiţii similare cu omologii lor din UE. În proiectul de directivă europeană se spune că nivelul salariului minim trebuie să reprezinte cel puţin 60% din salariul mediu. În ţara noastră, în 2022 abia ne vom apropia de 42% din nivelul salariului mediu, insuficient pentru asigurarea bunăstării salariaţilor", ne-a spus Dumitru Fornea.

Secretarul general al CSN Meridian a precizat că, pe lângă indexarea cu rata inflaţiei a salariului minim, majorarea acestuia trebuie corelată şi cu coşul minim de consum, aşa cum se face în multe state din Uniunea Europeană şi cum cere şi proiectul de directivă iniţiat de Comisia de la Bruxelles.

Domnul Fornea a mai menţionat că, în speţă, companiile mari şi cele multinaţionale nu se opun majorării salariului minim şi că reticenţa cu privire la această măsură este din partea companiilor mici şi mijlocii. De aceea, pentru stimularea acestora, secretarul general al CSN Meridian consideră că guvernul ar trebui să aplice solicitarea reprezentanţilor IMM-urilor şi să reducă taxarea muncii, pentru ca din sumele respective să poată fi majorate salariile angajaţilor. Pe lângă această măsură, Dumitru Fornea afirmă că autorităţile trebuie să vegheze la înlăturarea din mediul economic a muncii la gri şi a stimulării nefiscalizate a angajaţilor.

CRISTIAN PÂRVAN, PREŞEDINTELE PIAROM: "Reglementarea europeană este limitată de posibilităţile fiecărei economii"

Directiva UE privind salariul minim este salutară, dar este limitată de posibilităţile fiecărei economii, consideră Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

Domnia sa ne-a declarat: "Propunerea UE reprezintă o cerinţă mai veche a sindicatelor. Încercarea de reglementare a salariilor minime la nivel european este salutară, deşi nu va ajuta din punctul de vedere al mediului de afaceri foarte mult, pentru că oricum rămân diferenţieri clare între salariul din România şi cel din Germania. Diferenţierile de salarizare nu pot fi şterse, pentru că ele ţin de economie şi întotdeauna economiile Germaniei, Franţei, Olandei vor fi superioare celei din România. Aceste diferenţe vor influenţa mereu orientarea către salarii mai bune a specialiştilor care au competenţe.

Deci reglementarea probabil că va fi aprobată şi va rămâne la nivelul statelor să se stabilească detaliile, în funcţie de termenele prevăzute în Directivă.

Aceasta este de ordin social şi încearcă să stabilească nişte reguli care să dea o satisfacţie oarecare celor ce lucrează, dar este limitată de posibilităţile şi de structura fiecărei economii. La noi nu se întrevede nici o schimbare majoră de optică în ceea ce priveşte structura economică".

Printre altele, Cristian Pârvan subliniază că, în ţara noastră, nu există nicio politică industrială şi că ideea de creştere a valorii adăugate în România este doar declarativă: "În continuare, în 2021, România obţine circa 0,4 euro pe kg de materii prime folosite, iar ţările dezvoltate obţin 2,4 euro/kg, în timp ce Italia scoate peste 3 euro pe kg. Noi folosim resurse materiale multe şi obţinem puţin. În aceste condiţii, unde să intre salarizarea? Ce să mai cerem hotelurilor şi restaurantelor în acest moment? Dacă ne uităm la ce industrii se dezvoltă, constatăm că nu se dezvoltă industrii sofisticate, iar IT e de fapt IT&C şi, în acelaşi timp, este un IT puţin producător de soft, bazat pe servicii".

În acest context, preşedintele PIAROM conchide că, fără o politică de dezvoltare a industriilor, rezultatul Directivei europene va fi că toate producţiile cu valoare mică vor dispărea. (E.O.)

OFICIALII AVERTIZEAZĂ: Fără o rectificare bugetară, vor fi probleme cu plata salariilor din sănătate şi educaţie

Dacă nu va avea loc cât de curând o rectificare bugetară, atunci vor fi probleme cu plata salariilor din sectoarele de educaţie şi sănătate, avertizează oficialii.

Zilele trecute, presedintele UDMR Kelemen Hunor a precizat, în cadrul unei emisiuni trelevizate: "Suntem în competiţie cu timpul, nu unii cu alţii, şi aici eu, săptămâna trecută, am zis să vedem când putem să intrăm în Parlament cu programul de guvernare şi cu lista de guvern. Au spus că vom încerca în această săptămână. Nu ar trebui să amânăm prea mult. Sper că săptămâna următoare se va întâmpla. Avem lucrurile despre care am vorbit şi nevoia de rectificare. În sistemul sanitar sunt 74.000 de persoane care, dacă nu se face rectificarea, nu au cum să primeasca salariile. Medicii de la UPU, medicii rezidenţi, cei de la DSP-uri, cei care sunt plătiţi de la minister. Pe 25 noiembrie ar trebui să avem banii".

Pe acelaşi ton, în urmă cu trei săptămâni, ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a avertizat că vor fi probleme cu plata salariilor din educaţie, dacă nu se va putea face rectificare bugetară: "Avem execuţie de 50% pe primul semestru, deci am fost exact în grafic cât am planificat şi, din păcate, avem o execuţie mai mare în cel de-al doilea semestru. Este o execuţie atât de bună încât în luna decembrie, dacă nu vom avea o rectificare, vom avea o problemă cu plata salariilor. Şi nu vom avea o rectificare, dacă nu avem un guvern capabil să dea o rectificare, adică nu interimar. Iată legătura cu politica. Ca să plăteşti salariile îţi trebuie o rectificare bugetară pe care o face doar un guvern stabil". (E.O.)

RALUCA TURCAN: "Românii pleacă în străinătate din cauza veniturilor"

Motivul real pentru care românii aleg să plece în străinătate ţine de nivelul veniturilor care pot fi obţinute în România, a atras atenţia, în urmă cu o săptămână, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan. Oficialul a menţionat: "Românii preferă să plece în străinătate, într-o piaţă a muncii liberă, cu joburi mai bine plătite de foarte multe ori în străinătate şi aleg să plece în loc să caute un loc de muncă în ţară. În România sunt locuri de muncă, dar pentru a le ţinti avem nevoie de calificare şi de formare mult mai aplicate şi de asemenea de o interacţiune pe care încercăm să o simplificăm între angajaţi şi angajatori.

Dar nu mai puţin important este şi nivelul de salarizare pe care putem să-l asigurăm în România, pentru că motivul real pentru care românii aleg să plece de multe ori în străinătate este cel care ţine de nivelul veniturilor".

Ministrul Muncii a explicat că nivelul mic al veniturilor din România a reprezentat motivul pentru care Guvernul a iniţiat din timp dezbaterea privind creşterea salariului minim pe economie pentru anul viitor: "Într-un acord comun, am agreat ca, de la începutul lui 1 ianuarie, salariul minim să crească la un nivel de 2.550 de lei, cu o majorare de 10% pe net, ceea ce pentru mulţi angajatori poate să reprezinte un efort greu de susţinut şi pentru asta eu vă mulţumesc, în calitate de ministru al Muncii, că aţi acceptat un strigăt de ajutor care până la urmă şi noi ca autorităţi, dar şi dumneavoastră ca angajatori, l-aţi primit din partea celor care lucrează pentru dumneavoastră". (E.O.)

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Mi se pare ca atunci cand se mareste salariul minim cresc si cele maxime.

    1. Exista limita pt salariul maxim?

      Poate la stat... 

      Acuma-s saraci cei cu salariul minim.Daca acesta va creste cat vrea nenea asta,inseamna ca cei care au acuma 5-600 euro vor deveni si ei la randul lor saraci.Pentru ca preturile cresc odata cu cresterile salariale.Sau ale pensiilor,ma rog.Obisnuiam sa cumpar pestisori congelati pentru pisicile de la job.Prin 2018 sau cand au crescut pensiile am vazut ca ei se scumpisera peste noapte cam cu 30%.Am intrat in vorba cu vanzatoarea care mi-a spus ca si ei au remarcat scumpirile la toate produsele.Cand si-au intrebat sefii acestia au spus franc:S-au marit pensiile,marim si noi preturile.Carrefour,undeva in Ardeal.

      Marotele mestecate in campaniile electorale din Romania se sterg greu, creierele fiind deja sterse.

    Si eu sunt de acord ca salariul minim net si brut este mic in Romania! Trebuie sa creasca la 60% din cel mediu,asa cum s-a hotarat la nivel european! Dar nu cred ca este corecta comparatia pe care o face Dumitru Fornea,intre salariile din Romania cucele din Italia,Spania sau Grecia! Trebuie sa tinem cont de nivelul preturilor din fiecare tara si sa tinem cont si de nivelul datoriei publice a fiecarei tari! Tarile la care s-a referit domnul Fornea,au datorii publice uriase in comparatie cu Romania! Cu banii imprumutati,acele tari si-au pus infrastructura la punct! Tarile acelea,isi permit sa dea salarii mai mari fara sa piarda foarte mult din competitivitate,pentru ca vor compensa cu infrastructura! Noi nu putem sa crestem f mult salariile,daca nu investim masiv si in infrastructura! Cu salarii mari si infrastructura de ev mediu,nu putem concura cu tari precum Ungaria,Croatia sau Serbia! Ca sa avem salarii mari si infrastructura ca in Occident,trebuie neaparat ca sa crestem si datoria publica ca in Occident sau tarile mentionate de dl Fornea! Grecia are 200% din pib datorie publica,Italia este pe la 150-160%,iar Spania pe la 110-120,Croatia este la 80-90%,Ungaria este pe la 75%!!! Cum poate Romania sa ajunga cu nivelul de trai,cu salariile si infrastructura acolo unde sunt alte tari din UE fara sa se imprumute mai mult? Este imposibil! Eu zic ca trebuie sa creasca datoria publica de la 50% la 60% din pib in urmatorii 2-3 ani,sa fie cheltuiti banii si pe cresterea salariilor,dar si cu investitii substantiale in infrastructura!

    1. In real life angajatul compara ce are aici cu ce poate obtine in alta parte. Daca tu ii spui ca salariile din Romania sunt la jumatate sau la un sfert in raport cu salariile din alte state UE, va casca scurt si va pleca linistit.

      UE inseamna mobilitatea fortei de munca, iar angajatorii din Romania concureaza direct cu cei din restul UE. Deci, spune-le poezii pentru copii. 

      Korekt! Daca ramin eu premier, sau macar ministru de finante, va rezolv rapid cu cresterea datoriei publice.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

21 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9449
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3614
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7821
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9178
Gram de aur (XAU)Gram de aur257.2300

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro