ECA: Risc de deficit bugetar european major, dacă impozitele dorite de Comisia Europeană nu sunt aprobate

Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu un deficit bugetar

semnificativ, dacă noile taxe gândite pentru perioada 2028-2034 nu vor

fi

aprobate, deficit ce va duce ori la majorarea contribuţiilor statelor

membre, ori la diminuarea ambiţiilor bugetare, de 2 trilioane euro, potrivit

avizului dat de Curtea de Conturi Europeană (ECA) pentru cadrul

bugetar multianual pentru viitorii şapte ani.

Într-un document publicat astăzi, auditorii ECA arată că din ianuarie

încoace, Curtea a publicat 12 avize referitoare la propunerile Comisiei

pentru noul cadru financiar multianual (CFM), în care auditorii îşi

exprimă punctele de vedere cu privire la o gamă largă de domenii, de la

competitivitate, cercetare şi cultură, la coeziune, agricultură şi sprijin

internaţional.

„Propunerile legislative pentru următorul buget multianual al UE arată că

nu este vorba despre nişte ajustări de rutină, ci despre o reformă de

amploare”, a declarat domnul Tony Murphy, preşedintele Curţii, care a

adăugat: „În calitate de gardian financiar al UE, Curtea evidenţiază, într

un set de 12 avize referitoare la propuneri ale Comisiei privind bugetul

UE pentru perioada 2028-2034, riscurile şi provocările existente. Multe

dintre modificările propuse nu garantează de fapt o mai bună gestionare

a cheltuielilor în viitor.”

În iulie şi septembrie 2025, Comisia a prezentat mai multe propuneri

legislative privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034. În primul rând,

o alocare financiară de aproape 2 trilioane euro - cu alte cuvinte,

o creştere de 59 % faţă de bugetul actual de 1,2 mii de miliarde de euro

pentru perioada 2021-2027. Drept rezultat, contribuţiile naţionale la

bugetul UE ar creşte cu 81 %, atingând 235 de miliarde de euro, arată

ECA. Pentru a finanţa politicile UE, Executivul european a propus

creşterea numărului de fluxuri de venituri proprii de la patru la nouă.

Printre noile resurse proprii s-ar număra una bazată pe e

deşeurile necolectate, una bazată pe accizele la tutun plus o resursă

corporativă pentru Europa. În acelaşi timp, Comisia a propus o scădere

semnificativă - cu 20 de puncte procentuale - a ponderii finanţării din

partea UE care ar urma să fie pusă în aplicare împreună cu statele

membre. Ea a sugerat totodată un nou Fond european de proporţii -

865 de miliarde de euro - pentru coeziune şi agricultură, axat pe planuri

unice de parteneriat naţional şi regional. O altă noutate este creşterea

semnificativă a finanţării pentru consolidarea bazei industriale de

apărare a UE şi a capabilităţilor de apărare. În plus, ar avea loc o trecere

importantă la un model de finanţare nelegată de costuri, iar statelor

membre li s-ar oferi opţiunea de a-şi finanţa planurile prin împrumuturi

rambursabile de la UE în valoare de până la 150 de miliarde de euro, un

nivel fără precedent.

Auditorii din cadrul ECA avertizează că, în cazul în care noile fluxuri de

venituri nu sunt aprobate, ne vom lovi de un deficit bugetar semnificativ.

În aceste condiţii, vor fi două soluţii: ori contribuţiile statelor membre vor

trebui majorate, ori ambiţiile bugetare tăiate. Auditorii remarcă totodată

şi cât de mult ar creşte datoria UE ca urmare a împrumuturilor propuse.

În ceea ce priveşte cheltuielile, fuzionarea a diferite politici ar putea

compromite realizarea obiectivelor acestora şi s-ar putea ajunge într-un

punct în care ar fi necesare alegeri dificile între priorităţi. Pentru o mare

parte a bugetului, priorităţile în materie de cheltuieli se vor afla în mâinile

statelor membre, care au fiecare propriile interese. De exemplu,

divergenţe semnificative între planurile naţionale ar putea slăbi alinierea

cheltuielilor agricole la priorităţile UE, ar putea denatura concurenţa şi ar

putea crea condiţii de concurenţă inechitabile pentru fermieri. În plus,

mai multă flexibilitate nu ar trebui să ducă la cheltuieli mai mari fără

rezultate mai bune.

ECA mai arată că viitorul cadru de performanţă propus are o arhitectură

deficitară, care nu permite să se măsoare impactul cheltuielilor UE şi

ceea ce primesc, în final, cetăţenii europeni pentru banii lor. În acelaşi

timp, pentru o parte semnificativă a bugetului, mecanismele de asigurare

a faptului că banii UE sunt cheltuiţi în mod corespunzător se bazează

într-o măsură prea mare pe o supraveghere adesea deficitară din partea

statelor membre. Nu în ultimul rând, propunerile nu stabilesc suficient de

clar drepturi nerestricţionate de acces la informaţii pentru auditori.