EFE: Consiliul Europei cere „dezarmarea” Inteligenţei Artificiale de uz militar

Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O'Flaherty, a cerut vineri statelor să susţină un tratat internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic, care să reglementeze utilizarea armelor autonome şi să garanteze că deciziile privind folosirea forţei rămân sub control uman, în contextul extinderii utilizării Inteligenţei Artificiale (IA) în operaţiunile militare, consemnează agenţia EFE, citată de Agerpres.

„Fiinţele umane trebuie să păstreze un control efectiv asupra folosirii forţei şi să rămână responsabile pentru aceasta”, a subliniat O'Flaherty. Acesta a afirmat că statele trebuie să „dezarmeze” IA, într-un articol publicat pe site-ul Consiliului Europei, înaintea celei de-a Şaptea Conferinţe de Revizuire a Convenţiei privind anumite arme convenţionale (CCW), organizată de ONU în perioada 16-20 noiembrie, la Geneva, conform sursei.

Comisarul Consiliului Europei a cerut, de asemenea, guvernelor să sprijine lansarea unor negocieri urgente, cu termene precise, pentru elaborarea unui instrument internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic privind armele autonome şi să avanseze în reglementarea altor utilizări militare ale IA, potrivit publicaţiei.

El a avertizat că deciziile care stabilesc cine trăieşte şi cine moare în conflictele armate depind tot mai mult de maşini, informează sursa menţionată.

În acest sens, Michael O'Flaherty a explicat că IA este deja integrată în operaţiunile militare, de la colectarea de informaţii şi identificarea ţintelor până la alegerea sistemelor de armament şi luarea deciziilor privind folosirea forţei. Odată activate, unele sisteme autonome pot selecta şi ataca ţinte fără intervenţie umană, a adăugat acesta, conform publicaţiei.

Comisarul a mai avertizat că sistemele de IA pot fi opace şi imprevizibile, pot utiliza date învechite sau părtinitoare şi pot genera rezultate dificil de anticipat. În plus, viteza operaţiunilor militare asistate de aceste tehnologii poate să nu le ofere operatorilor suficient timp pentru verificarea ţintelor sau evaluarea legalităţii unui atac, potrivit sursei.

Controlul uman riscă să devină pur formal atunci când militarii îşi deleagă deciziile către maşini pe care le consideră mai precise sau mai fiabile decât oamenii ori atunci când pierd complet controlul asupra proceselor autonome, a mai atras atenţia O'Flaherty, conform publicaţiei.

Aceste circumstanţe sporesc riscul unor atacuri care încalcă dreptul internaţional, ameninţă dreptul la viaţă şi îngreunează stabilirea responsabilităţii pentru eventualele încălcări, a adăugat acesta, potrivit sursei.

Riscurile nu se limitează la câmpul de luptă, a completat comisarul Consiliului Europei. Tehnologiile dezvoltate în scopuri militare pot fi utilizate şi în domenii civile, precum controlul frontierelor sau supravegherea manifestaţiilor, ori pot ajunge în posesia unor actori non-statali, conform publicaţiei.

Mai mult, IA poate fi folosită pentru manipularea mediului informaţional şi perturbarea infrastructurilor civile, a avertizat el, potrivit sursei.

Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului consideră că reglementarea nu a ţinut pasul cu dezvoltarea acestor tehnologii, în special în ceea ce priveşte utilizarea militară a IA, conform publicaţiei.

De asemenea, acesta a atras atenţia asupra responsabilităţii sectorului privat, subliniind că firmele care proiectează, dezvoltă sau furnizează sisteme militare bazate pe IA trebuie, la rândul lor, să respecte drepturile omului, potrivit sursei.