EFE: Cooperarea spaţiala dintre Rusia şi SUA rămâne posibilă după închiderea ISS

Rusia consideră posibilă cooperarea spaţială cu SUA după închiderea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), declaraţia a fost făcută marţi de şeful agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, Dmitri Bakanov, citat de EFE, preluat de Agerpres.

„Le-am dezvăluit unele dintre caracteristicile tehnice (ale proiectelor noastre), iar ei ne-au împărtăşit şi nouă unele dintre caracteristicile lor tehnice, şi există posibilitatea ca după ISS să putem coopera pe orbită”, a declarat el într-un interviu difuzat la televiziunea de stat rusă, informează sursa citată.

Bakanov a menţionat că Roscosmos şi NASA menţin în prezent o cooperare intensă pe platforma orbitală internaţională, potrivit publicaţiei menţionate.

„Echipajul este bine coordonat, deoarece efectuăm zboruri interspaţiale şi avem două segmente pe ISS: cel rusesc şi cel american. În esenţă, este o infrastructură comună, un fel de microstat pe orbita Pământului”, a spus el, potrivit sursei.

Oficialul rus a mărturisit că, în ciuda tensiunilor actuale dintre Rusia şi Statele Unite, „este esenţial să înţelegem că pe ISS nu putem exista fără sprijin reciproc”, conform publicaţiei.

„Trebuie să ne ajutăm reciproc şi, dacă se întâmplă ceva, doar un partener poate veni în ajutor”, a declarat el, potrivit sursei.

De asemenea, Bakanov a comentat solicitarea Statelor Unite de a prelungi funcţionarea staţiei până în 2030, cu doi ani mai mult decât era planificat, conform publicaţiei.

„Susţinem pe deplin această propunere, deoarece este o infrastructură unică, iar acest lucru ne va permite să efectuăm o altă serie de experimente pe orbită în cadrul acestui proiect comun”, a mai afirmat el, potrivit sursei.

Totuşi, şeful Roscosmos a subliniat că „acest lucru nu influenţează în niciun fel” planurile sale de „a crea Staţia Orbitală Rusă”, conform publicaţiei.

„Primul său modul va fi fabricat şi lansat în 2028”, a anunţat el, potrivit sursei.

ISS şi-a început existenţa în 1998, când modulul Unity, fabricat în Statele Unite, şi modulul Zaria, fabricat în Rusia, au fost lansate pe orbită. În anii următori, au fost asamblate mai multe module, din şapte ţări sau agenţii spaţiale private, până la cele 16 care alcătuiesc în prezent acest laborator orbital, conform publicaţiei.

În total, ISS măsoară 109 metri de la un capăt la altul şi are şase dormitoare, două băi, o sală de sport şi panouri solare mai mari decât cel mai mare avion de pasageri din lume, staţia are capacitatea de a andoca simultan opt nave spaţiale, potrivit sursei.

Prima expediţie care a locuit în staţia spaţială a sosit în noiembrie 2000, iar de atunci staţia a fost locuită continuu. Aproape 300 de astronauţi din 26 de ţări au ocupat modulele sale, majoritatea americani, urmaţi de ruşi şi membri ai agenţiilor spaţiale din Japonia şi Canada, conform publicaţiei.

În ciuda succesului său, atât ştiinţific, cât şi ca exemplu de cooperare internaţională, laboratorul spaţial îşi va înceta activitatea la sfârşitul anului 2030 din cauza uzurii acumulate a sistemelor sale, potrivit sursei.

Dezafectarea staţiei va permite ţărilor participante la acest proiect să îşi concentreze resursele pe misiuni de revenire pe Lună şi pe viitoarea misiune de explorare umană a planetei Marte, conform publicaţiei.