Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat marţi că efectele şocului energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz continuă să reprezinte un risc pentru economia globală, în contextul în care dezvoltarea inteligenţei artificiale (AI) contribuie la creşterea cererii de energie, transmite EFE.
„Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, rezervele strategice de petrol şi gaze vor trebui refăcute, AI duce la creşterea cererii de energie, iar iarna se apropie în emisfera nordică”, a declarat Georgieva la finalul reuniunii miniştrilor de Finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din G20, desfăşurată la Asheville, în Carolina de Nord, relatează EFE.
Potrivit şefei FMI, economia mondială a reuşit să absoarbă până acum şocul energetic „mai bine decât se aştepta”, iar unul dintre factorii care au susţinut această evoluţie a fost creşterea investiţiilor în AI, care a „stimulat creşterea” în Statele Unite, Coreea de Sud şi alte economii implicate în lanţul valoric, notează EFE.
Georgieva a explicat că aceste investiţii au inclus şi proiecte energetice menite să acopere necesarul suplimentar generat de dezvoltarea tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială, potrivit EFE.
Totuşi, directorul general al FMI a atras atenţia asupra unei „divergenţă semnificativă” între evoluţiile economice ale diferitelor ţări şi a subliniat că riscurile pentru perspectivele economiei mondiale rămân ridicate, chiar dacă ritmul de creştere globală s-a stabilizat în jurul valorii de 3%, transmite EFE.
Printre principalele vulnerabilităţi se află şi nivelul tot mai ridicat al datoriei publice, care, potrivit Georgievei, „depăşeşte maximele înregistrate după al Doilea Război Mondial”, se apropie de 100% din PIB la nivel mondial şi este estimat să continue să crească, informează EFE.
„Privind în urmă, traiectoria datoriei seamănă cu o scară: salturi verticale mari atunci când apar şocuri şi o reducere mică sau deloc ulterior”, a explicat şefa FMI, citată de EFE.
Georgieva a mai semnalat că procesul de dezinflaţie a stagnat în numeroase ţări, în timp ce presiunile tot mai mari asupra bugetelor publice contribuie la majorarea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale, iar relaţia dintre politicile fiscale şi cele monetare generează tensiuni pe pieţe, potrivit EFE.
Un alt risc indicat de directorul general al FMI îl reprezintă efectele inteligenţei artificiale asupra productivităţii şi stabilităţii financiare, care „este învăluit în incertitudine”, relatează EFE.
În acest context, Georgieva a susţinut că priorităţile politicilor economice „sunt clare” şi a cerut băncilor centrale să urmărească stabilitatea preţurilor, în timp ce autorităţile fiscale ar trebui „să convină asupra unor planuri credibile de consolidare pe termen mediu”, transmite EFE.
„Politicile structurale trebuie să se concentreze pe reducerea birocraţiei şi eliminarea obstacolelor în calea creşterii impuse chiar de ţări, deoarece o creştere potenţială mai mare ar ajuta la rezolvarea problemelor fiscale, iar abordarea problemelor fiscale ar contribui la îmbunătăţirea perspectivelor de creştere”, a subliniat Georgieva, potrivit EFE.




















































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.09.2026, 10:13)
ce beneficii aduce AI ca sa poată cere cantități imense de energie, crescând costurile pentru oameni?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.09.2026, 10:17)
Socul energetic,a fost creat si cu fonduri substantiale,
de la FMI,asa ca nu inteleg logica de cauzalitate,
sau am o gandire total putinista ?!