El Nino atinge un nivel record şi ar putea face din 2027 cel mai cald an din istorie

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat până acum, cu efecte asupra temperaturilor şi regimurilor de precipitaţii la nivel mondial şi cu potenţialul de a transforma 2027 în cel mai cald an consemnat vreodată, potrivit experţilor citaţi de AFP. Specialiştii avertizează că episodul ar putea oferi şi o imagine a temperaturilor care ar putea deveni obişnuite spre sfârşitul anilor 2030. El Nino este un fenomen natural care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţa Oceanului Pacific ecuatorial, în special în zona centrală şi estică. Fenomenul apare atunci când vânturile de est, care menţin în mod normal apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar. Apa caldă revine astfel la suprafaţă şi se deplasează către est. Atunci când temperaturile oceanului rămân peste valorile normale timp de mai multe luni, în regiune se formează mai multe furtuni, cu efecte asupra circulaţiei atmosferice la nivel global. „Ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, citată de AFP. În funcţie de regiune, El Nino poate determina condiţii pentru perioade mai calde şi mai secetoase sau, dimpotrivă, duce la temperaturi mai scăzute şi precipitaţii mai abundente.

• Pacificul indică un episod neobişnuit de puternic

Semnalele actualului episod sunt deja vizibile. În Indonezia, de exemplu, seceta prelungită şi intensă a favorizat extinderea incendiilor, care au afectat sute de mii de hectare. „Cu iteraţii mai intense ale El Nino, ne putem aştepta la o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L'Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Ea a precizat însă că astfel de evoluţii nu sunt garantate. Temperatura la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, zona de referinţă utilizată pentru monitorizarea fenomenului, este în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media ultimilor 30 de ani, potrivit tabloului de bord Climate Brink, bazat pe date NOAA. Prognozele sintetizate de Climate Brink indică posibilitatea ca anomalia să atingă 3,9 grade Celsius în noiembrie. O asemenea valoare ar depăşi semnificativ anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

• Cel mai cald an

Impactul El Nino asupra temperaturilor globale este resimţit în principal în anul care urmează apariţiei fenomenului. În acest context, climatologii Zeke Hausfather şi Andrew Dessler estimează că episodul actual ar putea contribui la o creştere medie a temperaturilor globale de 0,3 grade Celsius în 2027. Această evoluţie ar putea face din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată. „Este ca o previziune a viitorului”, a declarat pentru AFP Andrew Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Potrivit acestuia, o creştere de asemenea amploare ar fi de aşteptat, în mod normal, abia în jurul anului 2037.

Dessler a precizat însă că încălzirea suplimentară se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului. Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului al NOAA, a prezentat estimări similare. El consideră că nu este exclus ca, în 2027, temperatura medie globală să ajungă cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

• NOAA estimează o probabilitate de 69% pentru un record

Intensitatea fenomenului El Nino nu este măsurată printr-un singur indicator. În februarie, NOAA a introdus o nouă metodă de monitorizare, denumită Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI). Acesta compară anomalia temperaturii din regiunea 3.4 cu temperaturile din restul zonelor tropicale, fiind considerat de agenţia americană un indicator „mai clar şi mai fiabil”. Pe baza acestei clasificări, NOAA a estimat o probabilitate de 69% ca episodul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la începutul înregistrărilor, în 1950.

• Încălzirea globală poate amplifica efectele

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice influenţează efectele fenomenului El Nino, chiar dacă nu există încă un consens privind măsura în care încălzirea globală determină intensificarea fenomenului în sine. O atmosferă mai caldă, încărcată cu mai multă umiditate ca urmare a creşterii temperaturilor globale, poate amplifica ploile asociate episoadelor El Nino. În regiunile în care fenomenul provoacă deja secetă, temperaturile mai ridicate pot contribui la uscarea suplimentară a solurilor.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează El Nino să devină mai sensibile, ceea ce poate accelera dezvoltarea fenomenului prin procese de convecţie. Pentru această concluzie, cercetătorul a analizat indicatori naturali ai climei din trecut, înregistrări meteorologice care datează din secolul al XIX-lea şi modele climatice. Potrivit acestor date, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10% în ultimul secol. Evoluţia din acest an va testa astfel atât limitele fenomenului natural, cât şi modul în care acesta interacţionează cu o climă globală deja mai caldă.