ERSTE GROUP RESEARCH:"Este posibil ca Ministerul Finanţelor să iasă din nou pe pieţele externe, în luna octombrie"

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 18 august

"Este posibil ca Ministerul Finanţelor să iasă din nou pe pieţele externe, în luna octombrie"

Ministerul Finanţelor ar putea să iasă din nou pe pieţele externe în luna noiembrie, cu o emisiune de obligaţiuni în dolari, în condiţiile în care şi-a acoperit până în prezent mai puţin de 60% din necesarul brut de finanţare pentru anul în curs, arată analiştii Erste Group Research într-un raport.

Aceştia spun: "În urma şedinţei de politică monetară a BNR, partea lungă a curbei randamentelor suverane în lei a fost supusă unor presiuni şi s-a mişcat în sus cu circa 10 puncte de bază. Având în vedere profilul prognozei de inflaţie actualizat al BNR, vedem prima majorare a ratei cheie în noiembrie cu 25 puncte de bază, urmată de alte creşteri totalizând 25-50 puncte de bază în 2022, în funcţie de conduita politicii fiscale. Mai mult, Ministerul Finanţelor din România a respins săptămâna trecută toate ofertele la emisiunea sa de obligaţiuni cu scadenţa octombrie 2034 din cauza cererii foarte scăzute. Aceasta a fost a treia oară în ultimele două luni când ministerul a eşuat în a atrage sume la o emisiune de obligaţiuni pe piaţa internă. Prin urmare, România ar putea să se întoarcă pe pieţele externe de obligaţiuni pentru a treia oară în acest an. Chiar dacă a atras deja 7 miliarde de euro prin intermediul a două emisiuni de euroobligaţiuni, România şi-a acoperit până acum mai puţin de 60% din necesarul brut de finanţare. Considerăm că Ministerul Finanţelor ar putea să iasă din nou pe piaţa internaţională de obligaţiuni în octombrie cu o emisiune denominată în dolari având în vedere scadenţele de anul viitor".

România are un necesar de finanţare de aproximativ 134 de miliarde de lei în acest an, undeva peste 11% din PIB, după ce în 2020 a împrumutat suma de 163,8 miliarde de lei (33,6 miliarde de euro). În 2019, România s-a împrumutat 91 miliarde de lei.

Până în prezent, după primele şapte luni şi jumătate din acest an, România a împrumutat circa 81 de miliarde de lei, iar licitaţiile de titluri ale Ministerului de Finanţe au devenit mai dificile în ultimele luni în contextul în care băncile solicită dobânzi în creştere pe fondul accelerării dinamicii economice şi a inflaţiei, de aici provenind şi aşteptarea ca Finanţele să iasă din nou pe piaţa internaţională unde investitorii sunt în căutare de randamente suverane mai mari, cum oferă titlurile româneşti.

România a emis deja de două ori eurobonduri prin care a atras 7 miliarde de euro, aproape de limita declarativă pentru 2021 de 7-7,4 miliarde de euro. În luna august, Ministerul Finanţelor a programat licitaţii pe piaţa internă în volum de 4,1 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde de lei prin certificate de trezorerie.

Împrumuturile foarte mari din 2020 au venit în condiţiile în care criza economică a afectat veniturile bugetare şi a fost necesară o majorare a cheltuielilor cu sănătatea şi injecţii de lichiditate în economie pentru a finanţa redresarea şi pentru a nu tăia salarii la bugetari. Prin urmare, deficitul bugetar s-a majorat masiv la peste 9% în 2020 şi este prognozat să coboare la circa 7% din PIB în 2021, asta în condiţiile unui PIB mai mare.

O problemă majoră a bugetului României sunt cheltuielile foarte mari cu pensiile şi salariile din sectorul public, în raport cu veniturile bugetare. Acest raport, dintre cheltuielile bugetare rigide reprezentate de salarii şi asistenţă socială faţă de veniturile ciclice provenite din venituri fiscale şi contribuţii de asigurări, a scăzut la 87% în primele şase luni, însă de la un nivel istoric de 94,3% în decembrie 2020.

La începutul săptămânii, Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadente în februarie 2029 şi s-a împrumutat cu 662,7 milioane de lei, peste nivelul programat de 300 milioane de lei, la un cost mediu anual de 3,63%, în scădere cu 54 puncte bază comparativ cu nivelul înregistrat la licitaţia anterioară pe această scadenţă, din februarie 2020.

Tot la debutul săptămânii, Banca Naţională a României (BNR) a derulat o nouă licitaţie depo, pe şapte zile, la rata de dobândă de politică monetară (1,25%), volumul adjudecat scăzând la 3,1 miliarde de lei de la 4,8 miliarde de săptămâna trecută, indicând o poziţie bună de lichiditate a sectorului bancar.

Potrivit informaţiilor din presă, oficiali din Ministerul Finanţelor, inclusiv premierul Florin Cîţu, s-au plâns că operaţiunile BNR de atragere de lichidităţi au un impact asupra vânzărilor de titluri de stat, punând presiune pe Minister. În răspuns la această chestiune, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat în urmă cu două săptămâni că Banca Naţională a României nu a concurat niciodată Ministerul de Finanţe şi a fost foarte atentă la absorbţia de lichiditate, lăsând suficienţi bani în piaţă pentru finanţare.

Mugur Isărescu a spus: "Nu am concurat niciodată Ministerul de Finanţe. Am fost foarte atenţi la absorbţia de lichiditate şi le-am lăsat suficienţi bani în piaţă să se finanţe în condiţiile date. Condiţiile date nu sunt stabilite numai de către Banca Naţională, condiţiile în care se finanţează Ministerul de Finanţe, aşa cum şi ratele de dobândă la care se împrumută pe piaţa internaţională au o multitudine de alte componente, alţi determinanţi. Numai o parte ţin şi de politica noastră, iar la politica noastră, a Băncii Naţionale, foarte importantă este credibilitatea. Să avem o politică credibilă, că atunci îi ajutăm pe cei de la Finanţe să se împrumute la dobânzi rezonabile pe piaţa internaţională".

De asemenea, Isărescu a menţionat că băncile comerciale sunt cele care furnizează lichiditatea şi aici negocierea este una de piaţă, cu multe componente.

Mugur Isărescu a subliniat: "Noi nu i-am concurat. Adică nu ne-am dus să le luăm toată lichiditatea ca să le creăm probleme. Sub nicio formă. Şi de fapt s-au şi finanţat, să fim rezonabili şi raţionali. Dacă vă uitaţi la randamentele lor, au continuat să scadă semnificativ până la un anumit moment, dar dobânzile în piaţă nu sunt scoase din pălărie. Nu zice Banca Naţională te împrumuţi cu asta".

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Economistul Dan Vîlceanu (42 de ani), propunerea premierului pentru Ministerul Finanţelor, și-a început cariera politică la PSD, fiind președinte al tineretului Social Democrat Gorj din 2006 până în 2009. A trecut apoi la PDL Gorj, unde a avut funcția de secretar executiv în perioada 2011-2012 și pe urmă președinte al PDL Gorj între 2013 și 2015. Odată cu fuziunea cu PNL, Vîlceanu a rămas la șefia filialei liberale până acum. Mama sa, Elisabeta Vîlceanu este asociat unic al firmei Trefo s.r.l., companie care a derulat doar în 2020 contracte de peste 1 milion de dolari cu companii de stat: CET Govora, Compania Locală de Termoficare Colterm, Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia. La Trafo s.r.l., Dan Vîlceanu a ocupat funcția de director economic, potrivit propriului CV.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea”
Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

15 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9484
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2646
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6171
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8523
Gram de aur (XAU)Gram de aur244.4451

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
certificateorigine.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
invietraditia.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro