Conflictul din Iran readuce în prim-plan riscurile legate de creşterea preţurilor la energie şi ar putea complica eforturile băncilor centrale de a reduce inflaţia, potrivit unui comentariu al lui Bogdan Maioreanu, analist al platformei de investiţii eToro, remis redacţiei.
Potrivit analistului, pieţele transmit un semnal clar că o posibilă criză energetică revine în centrul atenţiei, iar băncile centrale ar putea fi nevoite să îşi reevalueze planurile de reducere a ratelor dobânzilor, în contextul în care riscul de stagflaţie - stagnare economică însoţită de inflaţie ridicată - începe să devină o preocupare în mai multe economii europene, inclusiv în România, conform eToro.
Datele privind comerţul global cu petrol arată că cea mai mare parte a transporturilor care tranzitează Strâmtoarea Hormuz este destinată pieţelor asiatice. Aproximativ 84%-89% din petrolul care trece prin această rută ajunge în Asia, în timp ce Europa şi Statele Unite au o pondere mult mai redusă, potrivit eToro.
Cu toate acestea, chiar şi ţările care nu depind direct de petrolul transportat prin această zonă pot resimţi efectele unei eventuale perturbări a fluxurilor. Petrolul este o marfă globală, iar reducerea semnificativă a ofertei ar putea declanşa o competiţie mai intensă pentru resursele disponibile, ceea ce ar duce la creşteri ale preţurilor la nivel mondial, precizează analistul eToro.
Potrivit aceleiaşi surse, Maioreanu explică şi mecanismul prin care preţurile la combustibili reacţionează rapid la evoluţiile pieţei. Companiile petroliere nu stabilesc preţurile în funcţie de costul petrolului deja stocat, ci în funcţie de preţul estimat pentru următoarele livrări, ceea ce poate duce la ajustări rapide ale tarifelor la pompă.
În acelaşi timp, pe piaţa combustibililor apare adesea fenomenul cunoscut drept „Rocket and Feather”, potrivit căruia preţurile cresc rapid în urma ştirilor negative şi scad mai lent atunci când apar evoluţii pozitive, menţionează eToro.
Potrivit eToro, creşterea preţurilor la energie reprezintă o provocare pentru băncile centrale, deoarece poate alimenta inflaţia şi, în acelaşi timp, poate încetini creşterea economică. În România, situaţia este cu atât mai sensibilă cu cât inflaţia se menţine la un nivel ridicat, iar autorităţile trebuie să gestioneze şi reducerea deficitului bugetar.
Potrivit datelor citate de companie, investitorii îşi ajustează rapid aşteptările privind politica monetară. În Statele Unite, pieţele anticipează în prezent o singură reducere a dobânzii în 2026, posibil în luna decembrie. În această săptămână, atât Federal Reserve, cât şi European Central Bank urmează să anunţe noi decizii privind ratele dobânzilor.
Pentru România, inflaţia persistentă ar putea determina Banca Naţională a României să menţină o pauză în procesul de reducere a dobânzii de politică monetară, precizează eToro.
Conform sondajului Retail Investor Beat realizat de eToro în decembrie 2025, principalele riscuri identificate de investitori pentru anul 2026 erau o posibilă recesiune globală, inflaţia ridicată, o încetinire a economiei locale şi riscul unui conflict internaţional.
Potrivit eToro, evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu şi durata eventualului şoc petrolier vor fi decisive pentru economiile globale. O creştere temporară a preţului petrolului poate fi absorbită de pieţe, însă o perioadă prelungită cu cotaţii de peste 100 de dolari pe baril ar putea amplifica presiunile inflaţioniste şi ar putea afecta ritmul de creştere economică.


















































Opinia Cititorului