Euronews: Deputaţii europeni sunt pe cale să pună capăt procedurii Articolului 7 împotriva Ungariei

Parlamentul European este pe cale să pună capăt procedurii Articolului 7, aşa-numita „opţiune nucleară” a UE împotriva Ungariei, lansată în 2018 din cauza îngrijorărilor legate de încălcarea valorilor UE sub conducerea prim-ministrului de atunci, Viktor Orban, transmite Euronews.

Deoarece Peter Magyar conduce acum guvernul ungar, ţara revizuieşte mai multe legi care datează din epoca Orban, ceea ce a determinat Parlamentul să îşi reconsidere poziţia, potrivit mai multor eurodeputaţi şi oficiali care au vorbit cu Euronews.

„Ungaria a finalizat numeroase reforme care apropie ţara de UE”, a declarat un europarlamentar de rang înalt din Partidul Popular European (PPE), potrivit sursei citate. „Consider rezonabil ca procedura să se încheie curând şi sper că se va încheia”, a adăugat el, conform sursei.

PPE se numără printre forţele politice pregătite să insiste asupra retragerii Articolului 7, în încercarea de a asigura o victorie politică pentru partidul maghiar Tisza, care este membru al partidului, informează Euronews.

Procedura Articolului 7 este o măsură excepţională care poate, în cele din urmă, să priveze o ţară de dreptul său de vot dacă se constată o încălcare gravă a valorilor UE, precizează sursa menţionată. Deputaţii europeni au declanşat-o împotriva Ungariei în 2018 şi au invocat îngrijorări legate de independenţa sistemului judiciar, corupţie, libertatea presei şi drepturile fundamentale, precum şi de drepturile minorităţilor şi ale migranţilor, transmite Euronews.

O misiune de informare în Ungaria este planificată pentru sfârşitul lunii octombrie, cu întâlniri programate cu instituţii, părţi interesate, autorităţi şi ONG-uri pentru obţinerea unei imagini completă a situaţiei statului de drept din ţară, potrivit sursei citate.

Deputaţii europeni care participă la misiune vor redacta apoi un raport şi se aşteaptă să recomande retragerea procedurii dacă ajung la concluzia că valorile UE nu mai sunt încălcate, adaugă Euronews. Unii oficiali ai Parlamentului spun că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar din decembrie, în timp ce europarlamentarul olandez Tineke Strik, care se ocupă de dosar, se aşteaptă ca raportul să fie gata la începutul anului 2027, mai adaugă Euronews.

„Există o întreagă listă de verificare cu criterii pe care le vom evalua: unul dintre elemente este retragerea legii anti-LGBTI+”, a declarat ea pentru Euronews, conform sursei citate.

Strik a făcut referire la o lege controversată cu privire la protecţia minorilor, care restricţionează accesul copiilor la cărţi, filme şi alt conţinut care promovează sau prezintă o abatere de la sexul biologic, tranziţia de gen sau homosexualitatea, explică Euronews.

Până în prezent, guvernul maghiar nu a abrogat legea şi nici nu şi-a anunţat dorinţa de a face acest lucru, precizează Euronews.

Decizia finală de retragere a procedurii necesită o majoritate de două treimi, ceea ce înseamnă că cel puţin 480 dintre cei 719 parlamentari ai Parlamentului trebuie să voteze în favoarea încheierii acesteia, potrivit sursei citate.

Grupuri de stânga, precum Verzii şi Stânga, s-ar putea opune retragerii, în timp ce conservatorii şi forţele de extremă dreapta sunt aşteptate să o susţină, considerând în mod constant Articolul 7 o intruziune nejustificată în politica naţională, relatează Euronews. Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Patrioţii pentru Europa şi Europa Naţiunilor Suverane reprezintă împreună aproape 200 de europarlamentari, adaugă Euronews.

Având în vedere că cei 184 de parlamentari ai PPE vor susţine probabil decizia, grupurile centriste Socialişti şi Democraţi (S&D) şi liberale Renew Europe vor fi cruciale în luarea deciziei, conform sursei. Ambele recunosc progresul Ungariei, dar subliniază necesitatea unei evaluări amănunţite care să ia în considerare întregul corp legislativ, potrivit sursei citate.

Renew va discuta această chestiune la prima sa reuniune a noului sezon parlamentar de la Paris, săptămâna viitoare, a declarat europarlamentarul Sandro Gozi pentru Euronews.

„Încheierea procedurii ar trebui să se bazeze pe schimbări reale; altfel dăm impresia că este doar o decizie politică”, a spus el, conform sursei menţionate.

Procedura a fost declanşată doar de două ori în istoria UE: de către Comisie împotriva Poloniei în 2017 şi de către Parlamentul European împotriva Ungariei în anul următor, precizează Euronews. În niciunul dintre cazuri nu s-a ajuns la etapa sancţiunilor, care necesită sprijinul unanim al statelor membre ale UE pentru suspendarea drepturilor de vot ale unei ţări, informează Euronews.

Procedura împotriva Poloniei a fost închisă în 2024, după ce o coaliţie condusă de prim-ministrul Donald Tusk a înlocuit guvernul de extremă dreapta al partidului Lege şi Justiţie (PiS) şi a adus ţara din nou în conformitate cu solicitările Comisiei cu privire la independenţa sistemului judiciar, conchide Euronews.