Propunerea lansată la începutul acestui an de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind interzicerea completă a serviciilor maritime pentru tancurile petroliere ruseşti a fost blocată într-o incertitudine politică pe fondul unei combinaţii de factori interni şi internaţionali, transmite Euronews.
Proiectul prezentat în luna februarie drept piesa centrală a celui de-al 20-lea pachet de sancţiuni economice împotriva Rusiei viza eliminarea plafonului de preţ stabilit în 2022 şi introducerea unei interdicţii totale privind serviciile bancare, de asigurare, de transport şi de pavilion, cu scopul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei, conform sursei citate.
Planul Executivului european a întâmpinat însă obstacole majore după ce condiţionarea iniţială a măsurii de un acord la nivelul G7 a devenit greu de realizat în contextul schimbării politicii administraţiei americane condusă de Donald Trump, potrivit agenţiei de presă. Situaţia s-a complicat suplimentar la sfârşitul lunii februarie, când atacurile desfăşurate de SUA şi Israel împotriva Iranului şi închiderea Strâmtorii Hormuz au provocat o creştere bruscă a preţului petrolului, scăzând sprijinul statelor membre pentru o măsură care risca să destabilizeze suplimentar piaţa energetică, notează publicaţia.
În cadrul discuţiilor cu uşile închise, state membre cu industrii maritime puternice, precum Grecia şi Malta, susţinute de Cipru, s-au opus activ interdicţiei în lipsa unui acord la nivelul G7, argumentând că măsura ar aduce pierderi economiei europene şi ar transfera afacerile către competitori din China şi India, informează sursa citată.
„Grecia, Malta şi Cipru insistă asupra necesităţii unui acord G7 - o condiţie pe care unii diplomaţi o consideră o tactică pentru a se asigura că interdicţia nu va vedea niciodată lumina zilei”, menţionează publicaţia europeană.
Măsura adoptată în principiu în pachetul din luna aprilie a fost suspendată pe termen nedeterminat, iar în cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni prezentat în iunie, Comisia Europeană a renunţat la promovarea acesteia, reorientându-se către aplicarea mai strictă a plafonului de preţ existent, transmite Euronews. Opiniile în cadrul Uniunii Europene rămân profund divizate, în timp ce state precum Suedia, Finlanda, ţările baltice, Polonia, Danemarca şi Olanda solicită punerea în aplicare a interdicţiei pentru a tăia finanţarea maşinii de război a Rusiei, mai adaugă sursa citată.
„Munca pentru o interdicţie completă a serviciilor maritime este o parte crucială a acestui efort, deoarece ar creşte substanţial costurile de transport şi ar garanta că nicio entitate din UE nu sprijină comerţul cu petrol, cărbune sau gaze din Rusia”, a declarat ministra de externe a Suediei, Maria Malmer Stenergard.
Analiştii din sectorul energetic avertizează însă că o aplicare bruscă a măsurii pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu ar putea genera o nouă creştere a preţurilor globale la petrol, recomandând în schimb o aplicare mai riguroasă a mecanismului actual de plafonare a preţurilor, conform sursei citate.

















































Opinia Cititorului