Europa, noul magnet al energiei solare; România câştigă teren

Tensiunile din Orientul Mijlociu, care au amplificat riscurile pentru aprovizionarea globală cu energie şi au împins Europa să accelereze investiţiile în solar şi stocare, mai ales în segmentele comerciale, industriale şi de utilitate, conturează, potrivit EUPD Research, o piaţă europeană tot mai atractivă pe fondul surplusului de ofertă din Asia şi al nevoii de securitate energetică.

Securitatea energetică, rezilienţa şi stabilitatea preţurilor au devenit factori centrali pentru investiţii, în timp ce extinderea capacităţilor de producţie din China şi India redirecţionează către Europa surplusul de ofertă solară.

Piaţa solară europeană intră într-o fază de stabilizare

Uniunea Europeană a instalat 65,1 GW de capacitate solară în 2025, în scădere cu 0,7% faţă de 65,6 GW în 2024, potrivit SolarPower Europe1. Acesta este primul an, după 2016, în care UE a instalat mai puţină capacitate solară decât în anul precedent.

Flota solară totală a Uniunii Europene a ajuns la 406 GW în 2025, conform Comisiei Europene2, şi a depăşit astfel obiectivul de 400 GW stabilit pentru sfârşitul acestui an prin Strategia Solară a UE din 2022.

EUPD Research arată, prin EUPD Global Energy Transition Matrix, că instalările anuale fotovoltaice ar urma să se stabilizeze la aproximativ 70 GWdc în 2025-2026, înainte să urce gradual spre aproape 78 GWdc până în 2028.

Şocul energetic din Orientul Mijlociu ridică presiunea

Tensiunile din Orientul Mijlociu au adus din nou în prim-plan vulnerabilitatea lanţurilor globale de aprovizionare cu energie. Traficul naval prin Strâmtoarea Hormuz, punct critic pentru comerţul mondial cu energie, a fost în mare parte blocat de Iran din 28 februarie 2026, când Statele Unite şi Israel au lansat un război aerian împotriva Iranului şi l-au asasinat pe liderul suprem Ali Khamenei.

Până la izbucnirea conflictului, prin Strâmtoarea Hormuz trecea aproape un sfert din comerţul mondial cu petrol şi o cincime din comerţul mondial cu gaze naturale lichefiate. Perturbarea tranzitului prin această rută a redus livrările de LNG din Qatar şi Emiratele Arabe Unite cu peste 300 de milioane de metri cubi pe zi începând cu 1 martie, ceea ce înseamnă o pierdere de peste 2 miliarde de metri cubi de gaze pe săptămână, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei.

Conflictul a coincis cu niveluri foarte scăzute ale stocurilor europene de gaze, estimate la doar 30% din capacitate după iarna grea 2025-2026, iar benchmark-urile TTF olandeze aproape s-au dublat, la peste 60 euro/MWh, până la mijlocul lui martie.

Supraoferta asiatică se mută spre Europa

China şi India împing tot mai multă ofertă către pieţele externe, iar Europa devine una dintre principalele destinaţii.

În China, capacitatea de producţie fotovoltaică a ajuns la aproximativ 1.180 GW în 2025, ceea ce se traduce prin circa 708 GW la un factor de utilizare a capacităţii de 60%, arată EUPD Research1. Producţia ar urma să crească la aproximativ 750 GW anual în următorii cinci ani, la acelaşi factor de utilizare, şi să depăşească semnificativ nivelul instalărilor interne, de aproximativ 320 GWdc.

În India, capacităţile de producţie pentru panouri şi celule au ajuns în martie 2025 la 68 GW, respectiv 25 GW, adică la peste dublul capacităţii solare pe care ţara a instalat-o în 2024, de 32 GW, conform Ember. Până în 2027, potenţialul de export este estimat la aproximativ 188 GW, la un factor de utilizare de 60%, ceea ce îi consolidează rolul de furnizor global emergent.

Accesul la piaţa Statelor Unite rămâne limitat de tarife, de regulile Foreign Entity of Concern şi de cerinţele stricte de origine. Din acest motiv, o parte tot mai mare din oferta globală de solar şi stocare se îndreaptă către Europa.

O piaţă mai dură şi mai selectivă

Această convergenţă dintre cererea robustă şi oferta în expansiune transformă Europa într-o piaţă de filtrare, mai ales pe măsură ce cererea din aplicaţiile comerciale şi industriale continuă să crească. Regiunea rămâne foarte atractivă, dar capacitatea ei de a absorbi surplusul de ofertă nu este nelimitată.

Studiul EUPD InstallerMonitor şi C&I EPCMonitor1 arată că 53% dintre EPC-uri prioritizează echipamentele premium ca indicator al fiabilităţii, 51% pun accent pe garanţiile extinse ale producătorilor, iar 41% subliniază importanţa furnizorilor conformi cu criteriile ESG ca măsură de reducere a riscului. Peste 70% dintre EPC-uri spun că sunt dispuse să plătească o primă de 10%-15% pentru soluţii care oferă aceste garanţii.

România câştigă teren

România s-a poziţionat printre puţinele pieţe europene aflate în creştere în 2025. România şi Bulgaria au intrat pentru prima dată în top 10 pieţe solare, iar România a înregistrat cea mai rapidă rată de creştere dintre ţările comparabile, potrivit SolarPower Europe1.

Tensiunile din Orientul Mijlociu afectează România prin mai multe canale: dependenţa de importurile de gaze naturale lichefiate pe rute care trec prin regiunile afectate, expunerea companiilor româneşti din energie la volatilitatea preţurilor globale şi posibilul impact asupra costului finanţării suverane, prin efectele macroeconomice ale crizei energetice.

Redirecţionarea ofertei solare asiatice către Europa poate crea oportunităţi pentru piaţa românească prin acces la tehnologii mai competitive, dar presiunea concurenţială mai mare poate afecta dezvoltatorii locali.

Ce urmăresc investitorii

Sectorul solar european devine mai atractiv pentru investitori pe fondul tensiunilor geopolitice, care accelerează cererea pentru securitate energetică. Segmentele comerciale, industriale şi de utilitate au un potenţial mai mare de creştere.

Acţiunile companiilor din stocarea energiei pot beneficia de cererea accelerată, iar furnizorii de echipamente solare concentraţi pe calitate şi conformitate ESG se află într-o poziţie favorabilă în faţa competiţiei bazate pe preţ.

Volatilitatea preţurilor la energie poate crea oportunităţi pentru instrumentele derivate pe mărfuri energetice, inclusiv pentru contractele futures pe gaze naturale şi petrol. Investiţiile în infrastructură energetică rezilientă devin, la rândul lor, mai atractive pe termen lung.

Riscurile includ o posibilă suprasaturare a pieţei solare europene, dacă absorbţia cererii nu ţine pasul cu oferta în creştere din Asia, precum şi impactul macroeconomic al costurilor ridicate ale energiei asupra creşterii economice europene.

Surse

- PV Magazine - Analiză EUPD Research despre dezvoltarea solară şi de stocare europeană

- Comisia Europeană - Energia solară în tranziţia verde europeană

- Agenţia Internaţională a Energiei - Orientul Mijlociu şi pieţele globale de energie

- Ember - Capacitatea solară a Indiei