Europarlamentarii cer UE să oblige Meta să extindă restricţiile pentru minori aplicate în SUA

Zeci de europarlamentari au cerut joi Uniunii Europene să oblige compania Meta să implementeze de asemenea în blocul comunitar măsurile de protecţie a minorilor pe care s-a angajat să le pună în aplicare în Statele Unite pentru închiderea unui proces istoric, relatează AFP, citat de Agerpres.

Societatea americană Meta, proprietară a reţelelor de socializare Facebook şi Instagram, a încheiat în august un acord valabil în aproximativ 50 de state şi teritorii ale SUA, prin care s-a angajat ca, pe lângă o plată de 17 miliarde de dolari, să limiteze utilizarea reţelelor sale sociale la două ore pe zi pentru cei sub 18 ani şi să le blocheze acestora accesul în timpul nopţii, între orele 0:00 şi 6:00, informează Agerpres. Doar un părinte al minorului va putea să relaxeze aceste restricţii, precizează Agerpres.

Dar acest angajament se aplică numai în statele americane semnatare ale acordului, care precizează faptul că înţelegerea nu creează niciun precedent în altă parte a Statelor Unite „şi nici în vreo jurisdicţie internaţională”, transmite Agerpres.

Această limitare nemulţumeşte aproximativ 50 de europarlamentari, în frunte cu eurodeputata franceză Stephanie Yon-Courtin, membră a grupului liberal Renew, care au cerut preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să forţeze Meta să implementeze o înţelegere de acelaşi fel şi în UE, conform sursei citate.

„Copiii europeni nu sunt mai puţin importanţi decât cei americani” şi „ar fi inacceptabil ca minorii europeni să fie mai puţin protejaţi”, motivează aceşti europarlamentari, proveniţi din mai multe grupuri politice pro-europene, atât de dreapta cât şi de stânga, potrivit sursei menţionate.

Aceştia şi-au manifestat indignarea că Meta a contestat concluziile preliminare ale unei anchete a Comisiei Europene, care i-a impus în iulie să modifice interfeţele Facebook şi Meta, despre care executivul comunitar a estimat că provoacă dependenţă, modificare pe care Meta tocmai s-a angajat să o implementeze în Statele Unite, informează Agerpres.

Aceiaşi eurodeputaţi au sugerat inclusiv ca Bruxelles-ul să ceară justiţiei europene, „dacă va fi necesar”, să blocheze temporar accesul la Facebook şi Instagram în UE până când compania americană se conformează solicitărilor formulate de ei, relatează Agerpres.

O astfel de suspendare ar fi o măsură extremă şi fără precedent, dar este prevăzută ca ultimă soluţie de Regulamentului european privind Serviciile Digitale (DSA), potrivit sursei citate. Şi Comisia Europeană a deplâns, tot joi, că Meta nu a propus „nimic satisfăcător” pentru a închide ancheta deschisă de UE privind protecţia minorilor pe Facebook şi Instagram, potrivit unui purtător de cuvânt comunitar, Thomas Regnier, transmite Agerpres.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a contestat ideea că ancheta sa care vizează Meta a fost prea lentă şi a accentuat faptul că procesul din SUA a fost deschis abia după trei ani de proceduri şi că angajamentele asumate de această companie în SUA vor fi implementate progresiv pe parcursul a zece ani, relatează sursa citată.

„Noi am reuşit să ajungem la concluzii preliminare similare în numai doi ani”, a adăugat acelaşi purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit Agerpres. „Vom aplica legile noastre cu rigurozitate” şi „nu ne vom mulţumi doar cu una sau două măsuri de protecţie”, a mai spus acesta, conform sursei menţionate.

Ancheta preliminară a Comisiei Europene a concluzionat în iulie că designul Instagram şi Facebook provoacă „dependenţă” şi încalcă DSA şi a acuzat Meta că nu a evaluat în mod adecvat riscurile pe care anumite funcţii, cum ar fi derularea infinită, redarea automată, notificările push şi sistemele de recomandări personalizate, le prezintă pentru bunăstarea fizică şi mentală a utilizatorilor, inclusiv a copiilor şi a adulţilor vulnerabili, informează Agerpres.

Meta riscă o amendă de până la 6% din cifra sa de afaceri globală anuală dacă raportul definitiv va confirma constatările preliminare din iulie, amendă care ar putea depăşi 11 miliarde de euro, conchide Agerpres.