Experţi: Euforia legată de inteligenţa artificială se temperează

Ascensiunea fulminantă a inteligenţei artificiale a împins piaţa acţiunilor din Statele Unite la recorduri istorice şi a plasat giganţii tehnologici, ale căror evaluări au ajuns la niveluri foarte ridicate, în centrul entuziasmului investitorilor. Totuşi, pe măsură ce avansul continuă, apar şi îndoieli tot mai puternice: costurile cresc, profiturile masive întârzie, iar specialiştii se împart între cei care consideră că nu suntem, deocamdată, într-o bulă speculativă şi cei care avertizează că efervescenţa actuală poate ascunde o supraevaluare periculoasă. În acest context, incertitudinea privind sustenabilitatea tendinţei actuale a preţurilor acţiunilor companiilor legate direct sau indirect de inteligenţa artificială din Statele Unite este tot mai prezentă în discursul investitorilor şi analiştilor.

• Este inteligenţa artificială o bulă emergentă?

De la lansarea modelului de inteligenţă artificială ChatGPT la sfârşitul anului 2022, preţul acţiunilor ”Celor Şapte Magnifici” - grupul celor mai mari companii tehnologice americane (Apple, Microsoft, Alphabet, Amazon, Nvidia, Meta şi Tesla) - a crescut, în ansamblu, cu circa 190%, împingând în sus indicele S&P 500 cu 75%, dar generând totodată o concentrare fără precedent a pieţei. Astăzi, primele zece acţiuni reprezintă peste 40% din capitalizarea de piaţă a S&P 500, scrie Angelo Kourkafas, CFA, strateg senior de investiţii la Edward Jones Investments, în ultima sa analiză săptămânală, care citează date FactSet şi Morningstar Direct.

În centrul raliului se află producătorul de procesoare grafice utilizate în aplicaţii de inteligenţă artificială Nvidia, piatra de temelie a ecosistemului AI, care a devenit recent prima companie din istorie ce a depăşit o capitalizare de piaţă de cinci trilioane de dolari, devenind astfel mai mare decât cinci dintre cele unsprezece sectoare ale indicelui S&P 500; echivalentă cu 60% din întregul univers de companii small-cap din indicele Russell 2000 şi mai mare decât PIB-ul Germaniei, mai spune strategul, bazându-se pe date Morningstar Direct.

• Angelo Kourkafas: ”Spre deosebire de anul 2000, când majorările de dobândă au contribuit la încheierea raliului, Fed-ul de astăzi se află într-un ciclu de reducere a dobânzilor”

Pe măsură ce evaluările şi concentrarea cresc, comparaţiile cu bula dot-com devin tot mai frecvente, punctează Angelo Kourkafas, adăugând că, totuşi, există o serie de diferenţe-cheie între cele două perioade.

1.Profitabilitate şi maturitate: Liderii din tehnologie de astăzi sunt extrem de profitabili şi au surse de venit diversificate. Spre deosebire de startup-urile speculative din anul 2000, aceste companii integrează inteligenţa artificială în operaţiuni de bază care generează deja câştiguri semnificative.

2.Sustenabilitatea cheltuielilor: Majoritatea companiilor tehnologice mega-cap (n.r. corporaţii ale căror capitalizări se ridică la sute de miliarde de dolari) îşi finanţează investiţiile masive în inteligenţa artificială din fluxurile interne de numerar, nu din datorie. Deşi nu mai sunt companii capital-light (n.r. care necesită investiţii reduse în infrastructură fizică), ele continuă să genereze numerar solid din operaţiunile derulate, spre deosebire de firmele de telecomunicaţii de la sfârşitul anilor "90.

3.Evaluări: Deşi ridicate, evaluările nu sunt la fel de extreme ca în anul 2000. De această dată, raliul este alimentat de profituri, nu doar de extinderea multiplilor de evaluare. Având în vedere că spaţiul pentru o nouă expansiune a multiplilor pare să fie limitat, creşterea profiturilor va trebui probabil să susţină piaţa de aici înainte, ceea ce sugerează, în opinia echipei Edward Jones Investments, creşteri mai moderate în perioada următoare.

4.Politica Rezervei Federale: După cum spune zicala, pieţele bull (n.r. de creştere) nu mor de bătrâneţe, ci, de obicei, sunt ”ucise” de Fed. Spre deosebire de anul 2000, când majorările de dobândă au contribuit la încheierea raliului, Fed-ul de astăzi se află într-un ciclu de reducere a dobânzilor, ceea ce oferă un context mai favorabil pieţei.

”Ca de obicei, bulele sunt mult mai uşor de identificat retrospectiv. Chiar dacă ne-am afla într-o bulă alimentată de inteligenţa artificială, aceasta nu pare să se apropie de vârf. Creşterea profiturilor şi fundamentele corporative solide ajută la contrabalansarea temerilor legate de exuberanţa iraţională. De fapt, considerăm că rezultatele financiare din trimestrul al treilea au consolidat naraţiunea pozitivă legată de AI, mai degrabă decât să o submineze”, spune Angelo Kourkafas.

• Primele fisuri ale boomului AI: costurile cresc, profiturile nu ţin pasul

Zeci de miliarde de dolari au fost investite la nivel global în infrastructură dedicată inteligenţei artificiale, startup-uri şi atragerea celor mai buni specialişti, alimentând creşterea accelerată a evaluărilor bursiere, dar încep să apară primele fisuri, se menţionează într-un articol apărut în prima parte a acestei săptămâni în Deutsche Welle, conform căruia ritmul mai lent al adoptării tehnologiei, costurile în creştere şi profiturile greu de obţinut alimentează avertismentele că efervescenţa legată de AI poate fi în pragul unei resetări dure.

Potrivit sursei menţionate, printre anunţurile legate de AI care au ţinut capul de afiş anul acesta se numără: OpenAI, compania-mamă a ChatGPT, împreună cu SoftBank şi Oracle, au promis investiţii de 500 de miliarde de dolari (433 miliarde de euro) în supercomputere AI; OpenAI şi Nvidia au anunţat un fond de 100 de miliarde de dolari pentru a menţine dominaţia Statelor Unite în ceea ce priveşte producţia de cipuri avansate; iar giganţii chinezi Alibaba şi Tencent şi-au majorat investiţiile pentru a accelera ambiţia Chinei de a deveni lider în AI până în 2030.

• Companiile sunt reticente privind adoptarea inteligenţei artificiale

Semnele unei reveniri la realitate după perioada de euforie generată de inteligenţa artificială sunt tot mai greu de ignorat, în condiţiile în care utilizarea AI în rândul companiilor începe să se reducă, bugetele se strâng, iar entuziasmul din jurul machine learning (n.r. ramură a inteligenţei artificiale care permite calculatoarelor să înveţe din date şi să îşi îmbunătăţească performanţa în timp) a depăşit cu mult profiturile reale generate, scrie Deutsche Welle.

Potrivit sursei menţionate, mulţi economişti cred că aceste temeri legate de utilizarea tehnologiei, apărute la doar trei ani după ce AI a intrat în mainstream, subminează puternic ideea dominantă conform căreia inteligenţa artificială ar transforma fundamental modul de operare al companiilor, simplificând sarcinile repetitive şi îmbunătăţind capacitatea de prognoză.

Carl-Benedikt Frey, profesor de inteligenţă artificială şi piaţa muncii la Universitatea Oxford din Marea Britanie, a spus: ”Pariul masiv pe infrastructura AI porneşte de la ideea că utilizarea va creşte puternic, însă mai multe sondaje din SUA arată că adoptarea a scăzut, de fapt, încă din vară. Dacă nu apar rapid noi cazuri de utilizare solide şi durabile, ceva va ceda - iar bula s-ar putea sparge”.

Biroul de Recensământ al Statelor Unite, care realizează sondaje la fiecare două săptămâni pe un eşantion de 1,2 milioane de companii americane, a constatat că utilizarea instrumentelor AI în firmele cu peste 250 de angajaţi a scăzut de la aproape 14% în iunie la sub 12% în august, mai scrie Deutsche Welle.

Potrivit sursei menţionate, cea mai mare provocare a AI rămâne tendinţa acesteia de a ”halucina” - adică de a produce informaţii care par credibile, dar sunt incorecte. Alte puncte slabe sunt fiabilitatea inconsistentă şi performanţa modestă a agenţilor autonomi, care reuşesc să ducă la bun sfârşit sarcinile doar în aproximativ o treime dintre cazuri.

”Spre deosebire de un stagiar care învaţă pe măsură ce lucrează, sistemele AI preantrenate de astăzi nu devin mai bune prin simpla experienţă. Avem nevoie de modele capabile de învăţare continuă, care să se poată adapta la situaţii în schimbare”, a declarat Frey, citat de Deutsche Welle.

• Consum nesustenabil de capital

Pe măsură ce prăpastia dintre aşteptările uriaşe şi realitatea comercială se adânceşte, entuziasmul investitorilor pentru AI începe să se diminueze, mai notează publicaţia germană.

În trimestrul al treilea al acestui an, numărul tranzacţiilor de capital de risc cu firme private din domeniul inteligenţei artificiale a scăzut cu 22% faţă de trimestrul anterior, ajungând la 1.295, deşi nivelul finanţărilor s-a menţinut peste 45 de miliarde de dolari pentru al patrulea trimestru consecutiv, potrivit unui raport al firmei de analiză de piaţă CB Insights.

”Ceea ce mă îngrijorează este disproporţia dintre sumele uriaşe investite şi veniturile generate efectiv de AI”, a declarat pentru Deutsche Welle economistul Stuart Mills, senior fellow la London School of Economics.

Liderul pieţei, OpenAI - companie susţinută de Microsoft - a generat anul trecut venituri de 3,7 miliarde de dolari, în timp ce cheltuielile sale operaţionale au ajuns la 8-9 miliarde. Compania afirmă că va obţine venituri de 13 miliarde de dolari anul acesta, însă, potrivit calculelor publicate în septembrie de site-ul The Information, OpenAI va acumula până în 2029 cheltuieli totale de circa 129 de miliarde de dolari.

Mills consideră că produsele de inteligenţă artificială generativă, precum Grok al companiei lui Elon Musk (xAI) şi ChatGPT al OpenAI, „percep tarife mult mai mici decât ar avea nevoie pentru a obţine profit” şi ar trebui să majoreze preţurile abonamentelor.

Julien Garran, partener la firma britanică de cercetare MacroStrategy Partnership, susţine că volumul uriaş de capital care se îndreaptă către AI - în ciuda puţinelor dovezi privind realizarea de randamente sustenabile - depăşeşte cu mult valurile speculative anterioare.

”Estimăm o alocare inadecvată a capitalului echivalentă cu 65% din PIB-ul SUA - de patru ori mai mare decât acumularea din sectorul imobiliar înainte de criza financiară din 2008-2009 şi de 17 ori mai mare decât bula dot-com”, a declarat Garran, citat de Deutsche Welle.

• Investitorii devin tot mai precauţi

Rezultatele financiare recente ale marilor companii din tehnologie au stârnit un optimism prudent, dar şi noi îndoieli cu privire la sustenabilitatea creşterii catalizate de inteligenţa artificială. Veniturile din trimestrul al treilea ale Palantir, platformă de analiză de date şi intelligence, au crescut cu 63% faţă de anul trecut, însă preţul acţiunilor a scăzut cu până la 7% după anunţ. AMD şi Meta au raportat, de asemenea, rezultate solide legate de AI, dar care au fost umbrite de temerile pieţei că ritmul actual ar putea să nu fie menţinut pe termen lung.

Ruptura dintre evaluările în creştere şi fundamentele fragile este exact ceea ce îl îngrijorează pe Mills, care vede o distanţă tot mai mare între ceea ce promite AI şi ceea ce livrează de fapt companiilor, conform Deutsche Welle.

”Datele arată că AI nu ajunge suficient de sus în lanţul de valoare. Mulţi oameni o folosesc, însă nu pentru sarcini care generează efectiv valoare economică”, a declarat acesta, citat de publicaţia germană.

• Când se va sparge bula?

Cu excepţia Nvidia, care vinde ”lopeţi într-o goană după aur”, majoritatea companiilor de inteligenţă artificială generativă sunt extrem de supraevaluate şi de supra-mediatizate, crede Gary Marcus, profesor emerit de psihologie şi ştiinţe neuronale la Universitatea din New York.

”Presupunerea mea este că totul se va prăbuşi, posibil chiar în curând. Fundamentele - atât tehnice, cât şi economice - nu au niciun sens”, a spus profesorul, citat de Deutsche Welle.

Pe de altă parte, Garran, de la MacroStrategy Partnership, crede că era progreselor rapide în modelele lingvistice mari (LLM) se apropie de final - nu din cauza unor limite tehnice, ci pentru că economia din spatele lor nu mai este sustenabilă.

”Aceste platforme AI au ajuns deja la un zid”, a spus Garran, adăugând că antrenarea noilor modele implică costuri în creştere puternică, în timp ce îmbunătăţirile aduse nu sunt cu mult mai bune.

Sarah Hoffman, director pentru strategii şi expertiză în AI la firma de analiză de piaţă AlphaSense din New York, anticipează o ”corecţie de piaţă” pentru domeniul AI, mai degrabă decât o ”prăbuşire catastrofală a bulei”, conform Deutsche Welle.

”După o perioadă îndelungată de entuziasm extraordinar, investiţiile companiilor în AI vor deveni mult mai selective”, a spus Hoffman, adăugând că accentul se va muta de la ”promisiuni mari la dovezi mai clare ale impactului (n.r. tehnologiei asupra productivităţii)”.

”Tot mai multe companii vor începe să monitorizeze oficial rentabilitatea investiţiei în AI, pentru a se asigura că proiectele generează rezultate măsurabile”, a adăugat directorul AlphaSense, potrivit Deutsche Welle.