Uniunea Europeană nu este pregătită pentru agravarea schimbărilor climatice şi ar trebui să îşi intensifice urgent investiţiile pentru a proteja oamenii şi infrastructura de înmulţirea inundaţiilor, incendiilor şi valurilor de căldură severă, a avertizat marţi Consiliul ştiinţific consultativ european privind schimbările climatice (ESABCC), un organism consultativ cu sediul la Copenhaga, transmite AP.
Schimbările climatice au făcut din Europa continentul care se încălzeşte cel mai rapid, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, iar acest lucru provoacă valuri de căldură, inundaţii, distrugeri ale zonelor costiere şi furtuni mai frecvente şi mai intense, menţionează agenţia de presă.
Pagubele economice provocate infrastructurii şi clădirilor europene de fenomenele meteorologice şi climatice extreme sunt acum de 45 de miliarde de euro pe an, de cinci ori mai mari decât în anii 1980, arată datele UE, conform sursei citate.
Chiar dacă UE are obiective ambiţioase de reducere a gazelor cu efect de seră, principala cauză a schimbărilor climatice, eforturile sale au eşuat în ceea ce priveşte adaptarea la fenomenele meteorologice extreme pe care schimbările climatice le alimentează deja, arată datele Consiliului Consultativ Ştiinţific European pentru Schimbări Climatice, conform AP.
"Există o lipsă de coerenţă, o lipsă de coordonare şi, de asemenea, o lipsă de buget", a declarat preşedintele ESABCC, Ottmar Edenhofer, potrivit agenţiei.
Fără pregătiri mai consistente, fenomenele meteorologice extreme vor afecta şi mai mult competitivitatea UE, punând presiune pe bugetele publice şi crescând riscurile de securitate, au precizat consilierii, adaugă sursa citată. Aceştia au recomandat ca UE să se pregătească, în toate statele membre, pentru riscurile asociate cu o încălzire de 2,8 până la 3,3 grade Celsius până în 2100, subliniază agenţia de presă.
Acest lucru ar trebui folosit la elaborarea de politici care să ajute oamenii şi întreprinderile să se adapteze, au spus consilierii, de exemplu, prin a se asigura că nu se construiesc locuinţe în zone expuse la inundaţii, la planificarea sprijinului pentru fermierii afectaţi de secetă sau proiectarea oraşelor pentru a ajuta oamenii să se răcorească atunci când temperaturile cresc, conform AP.
Temperatura medie globală este acum cu 1,4 grade Celsius mai mare decât în perioada preindustrială, specifică agenţia. Cele mai recente angajamente climatice naţionale ale ţărilor, dacă sunt realizate, ar duce totuşi la o încălzire globală de 2,3 - 2,5 grade Celsius în acest secol, evidenţiază sursa menţionată.
Consilierii UE au afirmat că un alt domeniu cheie îl reprezintă investiţiile în sisteme publice de avertizare timpurie şi creşterea acoperirii asigurărilor, de exemplu, prin luarea în considerare a reasigurării la nivelul UE, potrivit AP. Doar un sfert din pierderile economice legate de climă din UE sunt asigurate în prezent, subliniază sursa menţionată anterior.
Conform AP, la finalul acestui an, Comisia Europeană va propune o nouă strategie privind "rezilienţa climatică", în urma dezastrelor meteorologice, inclusiv inundaţiile din 2023 din Slovenia, ale căror costuri de reconstrucţie au fost egale cu 11% din PIB-ul ţării, şi cel mai grav sezon de incendii de vegetaţie înregistrat anul trecut în Europa.



















































Opinia Cititorului