EY ROMÂNIA:Reglementările în domeniul criptomonedelor devin preocuparea principală a autorităţilor europene

S.B.
Miscellanea / 14 octombrie 2022

Reglementările în domeniul criptomonedelor devin preocuparea principală a autorităţilor europene

După doi ani de modificări, adăugiri şi revizuiri, plus dezbaterile aferente, Consiliul European a pus la punct Cadrul de reglementare al Uniunii Europene pentru piaţa monedelor virtuale, aşa-numitul MICA - Markets In Crypto Assets, care va fi urmat de procedurile Uniunii pentru punerea în aplicare a proiectului de lege.

Potrivit formulărilor din comunicarea oficială care a însoţit anunţul, noul cadru juridic, cu aplicare strictă în zona UE, vizează transparenţa, divulgarea, autorizarea şi monitorizarea tranzacţiilor de către furnizorii serviciilor de cryptocurrencies. Propunerea vizează crearea unei abordări uniforme în toate cele 27 de state membre, din punct de vedere legal şi fiscal. Urmează votul în Parlamentul UE pentru ca Regulamentul MICA să poată fi legal implementat, începând cu anul 2024.

Legea, cunoscută sub numele de MICA, va impune noi reglementări pentru numeroşi actori de pe piaţa monedelor virtuale. Astfel, pe lângă burse, reglementările sunt destinate în primul rând emitenţilor aşa-numitelor "stablecoins", care sunt ancorate la active existente, cum ar fi dolarul american sau euro.

Potrivit prevederilor MICA, stablecoins, precum USDT de la Tether şi USDC de la Circle, trebuie să menţină rezerve suficiente pentru a satisface cererile de răscumpărare în cazul unor retrageri în masă. De asemenea, "stablecoins non-euro" importante din punct de vedere sistemic trebuie să se aştepte ca tranzacţiile lor să fie plafonate la 200 de milioane de euro pe zi. Deşi este o prevedere controversată, eliminată iniţial, a fost reintrodusă în reglementările finale.

Adoptarea proiectului MICA la nivelul Uniunii Europene, pe lângă faptul că reglementează cadrul de funcţionare pe o piaţă care s-a născut şi a început să funcţioneze dincolo şi în afara cadrului legislativ financiar-bancar existent (altfel nici nu se putea), este cel mai puternic semnal de până acum în sensul dorinţei autorităţilor, la nivel global nu doar european, de a exista un control atât din punct de vedere al emiterii monedelor virtuale, cât şi al tranzacţiilor, respectiv câştigurilor din aceste tranzacţii.

Ce se întâmplă în România?

Potrivit Codului Fiscal, persoanele fizice care obţin câştiguri din tranzacţii cu active digitale - categorie care include monedele virtuale şi nu se reduce doar la acest domeniu - trebuie să plătească un impozit de 10% pe diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei, din momentul efectuării acesteia.

Cât priveşte Contribuţia de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS), dacă suma veniturilor din transferul de monedă virtuală depăşeşte pragul de 26.760 lei, aplicaţia va calcula CASS în suma de 2.676 lei - adică 10% din acest prag şi nu mai mult. Pe de altă parte, în cazul contribuţiei de asigurări sociale (CAS - pensie), legea prevede că veniturile din transferul de monedă virtuală nu generează obligaţia plăţii acesteia.

Este bine de ştiut că există pragul de 200 lei/ tranzacţie, sub care nu se impozitează aceste câştiguri, condiţia fiind ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei.

Termenul de plată a impozitului pe venit este termenul limită de depunere a Declaraţiei Unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I.

În situaţia plăţilor la comercianţii care nu acceptă direct criptomonede, prin cardurile emise de un exchange împreună cu VISA sau Mastercard, se realizează o tranzacţie în care se vinde moneda virtuală şi se cumpără fiat (banii clasici) prin acea platformă de exchange.

Această vânzare a unei criptomonede este o operaţiune care generează obligaţia de plată a veniturilor obţinute prin tranzacţiile cu criptomonede şi declararea lor prin Declaraţia Unică în anul următor.

Nu trebuie mizat pe faptul că lipsesc reglementările în domeniu, nu lipsesc, sau că Fiscul nu ajunge să depisteze tranzacţiile crypto şi câştigurile din aceste tranzacţii, indiferent în ce ţară se întâmplă acestea. Schimbul de date, fie între autorităţile fiscale şi bancare, plus reglementările la nivel de UE (ca să luăm doar acest exemplu), vin să întărească poziţia statelor împotriva sustragerii de la plata impozitelor din câştigurile în acest domeniu, şi împotriva spălării banilor murdari.

În paralel, platformele de tranzacţionare implementează şi impun clienţilor, de la bun început, regulile şi formularul de cunoaştere a clienţilor - KYC - Know Your Customer, iar organismele de cooperare internaţională au acces la datele oferite de exchange-uri despre tranzacţii şi beneficiari.

România trebuie să se conformeze legislativ şi procedural-fiscal, prin urmare, ANAF a emis, încă din anul 2021, Ghidul pentru impozitarea veniturilor din criptomonede.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

02 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9024
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4632
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9026
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4966
Gram de aur (XAU)Gram de aur280.1298

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro