Fed majorează ratele dobânzilor pe fondul inflaţiei alimentate de tarifele vamale, şocul energetic şi investiţiile în AI

Rezerva Federală a SUA a majorat miercuri seara ratele dobânzilor cu 0,25%. Este prima majorare din iunie 2023 încoace. Comitetul Federal pentru Operaţiuni de Piaţă (FOMC) a votat în unanimitate, iar perspectivele sugerează o altă majorare a ratei până la sfârşitul anului. Pe fondul reevaluării de către pieţe a perspectivei unei înăspriri suplimentare a politicii monetare, investitorii analizează modul în care vor trebui să-şi repoziţioneze portofoliile.

Majorarea ratei dobânzii de către Fed a determinat o creştere a indicelui dolarului american cu 0,67%, la cel mai ridicat nivel înregistrat de la sfârşitul lunii iulie. Pieţele au interpretat decizia ca un semn că ratele dobânzilor din SUA vor rămâne probabil la un nivel mai ridicat pentru o perioadă mai îndelungată şi acest lucru a stimulat cererea de dolari faţă de alte monede importante. Deocamdată, aceasta este o veste nedorită pentru lupta continuă a României cu inflaţia, întrucât preţurile majorităţii materiilor prime, dar şi ale importurilor din afara UE sunt cotate în dolari, inclusiv mărfuri precum petrolul şi GNL (gaz natural lichefiat), dar şi bunuri de consum din Asia, cum ar fi telefoanele mobile, laptopurile şi alte produse electronice. Conform bazei de date Comtrade a ONU, în 2025 se estimează că 19% din importurile României au provenit din Asia, 1,8% din Americi şi 1,5% din Africa.

Presiunile inflaţioniste din SUA au rămas puternice. Efectele tarifelor vamale, şocul energetic declanşat de războiul cu Iranul şi investiţiile masive de capital legate de boom-ul AI s-au combinat pentru a determina Rezerva Federală să majoreze rata dobânzii de referinţă cu 0,25%, până la un interval cuprins între 3,75% şi 4,00%. Decizia a fost unanimă, ceea ce înseamnă că a fost votată şi de preşedintele Fed, numit de Trump, Kevin Warsh. Aşa cum era de aşteptat, decizia FOMC l-a determinat pe Trump să publice un mesaj pe propria sa platformă „Truth Social”, în care a solicitat ca ratele dobânzilor să fie reduse la 1% sau mai puţin, întrucât SUA reprezintă „cel mai bun credit din lume - de departe”, iar economia ţării este în plină expansiune datorită noilor investiţii. În mesajul său, Donald Trump s-a abţinut să-l critice direct pe Warsh, aşa cum a făcut-o în cazul predecesorului său, Jerome Powell.

În timp ce preşedintele american doreşte o scădere rapidă a ratelor dobânzilor, proiecţiile economice trimestriale actualizate au arătat că 16 dintre cei 18 membri ai Comitetului de politică monetară al Fed se aşteaptă la cel puţin o creştere suplimentară a ratei cu 0,25% până la sfârşitul anului, doar doi membri estimând că ratele dobânzii vor rămâne neschimbate. Toţi, cu excepţia unuia, au semnalat, de asemenea, riscuri de creştere a inflaţiei, îndepărtându-se de opinia conform căreia presiunile asupra preţurilor proveneau în principal din şocuri temporare ale ofertei.

Preşedintele Fed, care din nou nu a prezentat prognoze privind rata dobânzii sau alte prognoze economice, a afirmat că o politică monetară mai restrictivă este justificată în parte, deoarece economia pare să prindă avânt. Creşterea puternică a producţiei şi a ocupării forţei de muncă, a susţinut el, contribuie la presiunea inflaţionistă care se extinde acum dincolo de preţurile petrolului şi tarifele la import. Mesajul pe termen lung este la fel de important. Cele mai recente prognoze ale Fed sugerează că rata dobânzii fondurilor federale s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 3,2% pe termen lung, chiar şi după ce inflaţia va reveni la ţinta de 2%. Cererea puternică a consumatorilor şi boom-ul investiţiilor în inteligenţa artificială ar putea permite economiei să funcţioneze şi în condiţiile unor rate ale dobânzii mai ridicate. În acest context, este puţin probabil ca banii ieftini să revină în curând.

Investitorii se gândesc cum să-şi adapteze portofoliile la un context caracterizat de rate ale dobânzii ridicate pe termen lung. Conform sondajului Retail Investor Beat realizat de etoro în trimestrul al doilea, atunci când au fost întrebaţi, în contextul unor rate ale dobânzii ridicate, unde se aşteaptă să-şi aloce o parte mai mare din investiţii în următoarele 12 luni, 22% dintre investitorii globali au menţionat acţiunile din sectoarele în creştere, iar un procent egal a optat pentru numerar sau economii pe termen scurt. O cincime intenţionează să aloce mai mult către mărfuri fungibile, în timp ce 19% se orientează către acţiuni care generează dividende pentru un venit stabil, 18% se îndreaptă către criptoactive, iar 17% către obligaţiuni cu randament ridicat sau instrumente cu venit fix.

Investitorii individuali români se îndreaptă mai mult către numerar sau criptoactive (câte 23% fiecare), urmate de mărfuri precum aurul şi petrolul (22%); câte 21% se orientează către acţiuni din sectoare în creştere şi acţiuni care generează dividende, 18% către obligaţiuni cu randament ridicat, 17% către investiţii alternative şi 16% către imobiliare. Doar 14% la nivel global şi 6% dintre investitorii români au declarat că nu intenţionează să efectueze investiţii suplimentare.