FMI avertizează: Inteligenţa artificială loveşte piaţa muncii ”ca un tsunami”

Inteligenţa artificială devine un factor disruptiv major pentru piaţa muncii globale, iar anxietatea legată de pierderea locurilor de muncă va creşte accelerat în 2026, au avertizat FMI, lideri internaţionali şi directori de companii la Forumul Economic Mondial de la Davos, relatează CNBC.

Potrivit CNBC, discuţiile de la Davos au evidenţiat tensiunile tot mai mari dintre potenţialul economic al AI şi impactul său social.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a declarat într-un interviu acordat CNBC că inteligenţa artificială este „un factor major pentru creşterea economică”.

Conform CNBC, Georgieva estimează că AI ar putea contribui la creşterea PIB-ului global cu până la 0,8% anual în următorii ani.

„Vedem un potenţial de creştere de până la 0,8%, dar loveşte piaţa muncii ca un tsunami”, a spus Georgieva, citată de CNBC.

Ea a avertizat că majoritatea ţărilor şi companiilor nu sunt pregătite pentru amploarea schimbărilor generate de AI, potrivit CNBC.

Kristalina Georgieva a subliniat că marile economii trebuie să accelereze programele de formare profesională pentru a crea competenţele necesare într-o piaţă a muncii deja transformată de AI, relatează CNBC.

CNBC notează că lipsa pregătirii riscă să adâncească inegalităţile şi să alimenteze nemulţumirea socială.

Datele firmei de consultanţă Challenger, Gray & Christmas arată că în 2025 aproape 55.000 de concedieri în SUA au fost asociate implementării AI, scrie CNBC.

Potrivit CNBC, companii precum Amazon, Salesforce, Accenture şi Lufthansa au invocat automatizarea în procesele de restructurare internă.

În paralel, temerile angajaţilor privind pierderea locului de muncă din cauza AI au crescut de la 28% în 2024 la 40% în 2026, relatează CNBC.

Aceste date provin dintr-un sondaj Mercer realizat pe un eşantion de 12.000 de respondenţi, potrivit CNBC.

Mercer avertizează că 62% dintre angajaţi consideră că liderii subestimează impactul emoţional al inteligenţei artificiale, notează CNBC.

În acelaşi timp, CNBC menţionează că Deutsche Bank anticipează o creştere a litigiilor legate de confidenţialitate, drepturi de autor şi utilizarea chatboturilor.

Banca germană avertizează că aceste tehnologii pot afecta utilizatorii vulnerabili şi pot genera riscuri juridice semnificative, potrivit CNBC.

Un studiu realizat de Universitatea Stanford confirmă efecte inegale ale AI asupra angajărilor, relatează CNBC.

Conform CNBC, rolurile entry-level expuse automatizării au înregistrat un declin de 16% al angajărilor.

În schimb, poziţiile destinate angajaţilor cu experienţă au rămas relativ stabile, notează CNBC.

Liderii din industrie susţin însă că impactul real al AI este adesea exagerat, potrivit CNBC.

Sander van't Noordende, CEO-ul Randstad, a declarat pentru CNBC că multe concedieri atribuite AI reflectă, de fapt, incertitudini economice mai largi.

„Este prea devreme să legăm direct aceste restructurări de AI”, a spus van't Noordende, citat de CNBC.

Totuşi, CNBC subliniază că presiunea investitorilor asupra companiilor este în creştere.

Potrivit Mercer, 97% dintre investitori penalizează companiile care nu îşi instruiesc angajaţii în domeniul AI, relatează CNBC.

CNBC mai arată că aproximativ trei sferturi dintre investitori sunt mai dispuşi să finanţeze firmele care implementează programe solide de formare tehnologică.

Ravin Jesuthasan, expert în viitorul muncii, a declarat pentru CNBC că paradigma investiţiilor s-a schimbat fundamental.

„Investitorii vor să vadă cum combină companiile oamenii şi AI şi vor investi sau dezinvesti activ în funcţie de aceste strategii”, a afirmat el, potrivit CNBC.

În timp ce inteligenţa artificială accelerează creşterea economică şi productivitatea, presiunea asupra pieţei muncii, a corporaţiilor şi a guvernelor se intensifică, relatează CNBC.

CNBC concluzionează că anul 2026 se conturează drept un moment critic pentru adaptare şi regândirea strategiilor de lucru la nivel global.