Transelectrica - profit în scădere cu 44% şi venituri mai mici cu 24%, anul trecut

Transportatorul de energie electrică Transelectrica (TEL) a raportat pentru anul trecut un profit net preliminar de 328 milioane lei, cu 44% mai mic decât cel din anul 2024, în vreme ce veniturile operaţionale s-au diminuat cu 24%, până la aproape 5,58 miliarde de lei, conform raportului companiei publicat vineri pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

În ceea ce priveşte activităţile cu profit permis, veniturile operaţionale s-au redus uşor, cu 0,5%, la 2,33 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 2%, până la 1,48 miliarde de lei.

Potrivit companiei, scăderea veniturilor pe segmentul cu profit permis a fost dată de diminuarea veniturilor din tranzacţiile CPT (Consum Propriu Tehnologic) cu 50 milioane lei, a veniturilor conjuncturale din ajutoare de avarie cu 53 milioane lei şi a veniturilor din capitalizarea CPT cu 101 milioane lei. Pe de altă parte, aceste scăderi au fost compensate în mare parte de creşterea veniturilor din tariful de transport cu 235 milioane lei şi a veniturilor din alocarea capacităţii de interconexiune cu 55 milioane lei.

„Creşterea veniturilor din transport şi a altor venituri din piaţa de energie, de la 2,09 miliarde lei în anul 2024 la 2,27 miliarde lei în anul 2025, a fost influenţată de majorarea tarifului mediu pentru serviciul de transport aprobat de ANRE, care a condus la o creştere a veniturilor din tariful reglementat cu 235 milioane lei, respectiv cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în condiţiile diminuării cantităţii de energie electrică livrată consumatorilor cu 0,2%, respectiv cu 0,1 TWh”, potrivit raportului Transelectrica.

Cheltuielile activităţilor sectorului cu profit permis au înregistrat o creştere de 3%, la 1,87 miliarde lei în anul 2025, faţă de 1,81 miliarde lei în 2024, fiind influenţate în principal de creşterea cheltuielilor cu mentenanţa reţelei, cu 32 milioane lei, a cheltuielilor de personal cu 40 milioane lei, a cheltuielilor cu impozitul pe construcţii speciale, cu 22 milioane lei şi a cheltuielilor cu tariful de monitorizare AMEPIP cu trei milioane lei, faţă de anul 2024.

„Creşterea preţurilor de pe piaţa europeană de energie, reducerea capacităţilor interne pe bază de combustibili convenţionali şi dependenţa de producţia volatilă din regenerabile creşte dependenţa de importuri în perioadele de cerere ridicată şi implicit preţul pe piaţa spot. Astfel, preţul mediu al energiei achiziţionate de pe PZU în anul 2025 a fost mai mare cu 6% faţă de preţul din anul anterior”, se mentionează în raport.

Potrivit documentului, în intervalul ianuarie-decembrie 2025 s-au înregistrat venituri din ajutoare de avarie în sumă de 9,5 milioane de lei, mai mici cu 53 milioane de lei comparativ cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2024. „În anul 2025 au fost acordate ajutoare de avarie către Ucraina (lunile octombrie, decembrie), Republica Moldova (lunile octombrie, noiembrie, decembrie) şi Serbia (luna martie), pentru asigurarea energiei necesare acoperirii consumului intern din aceste ţări, pe fondul conflictelor armate de pe teritoriul Ucrainei, respectiv opririlor accidentale de grupuri din ţările vecine etc”, potrivit raportului.

Segmentul activităţilor zero-profit a înregistrat o scădere a veniturilor de 2,29 miliarde de lei, de la 5,54 miliarde lei în 2024 la 3,24 miliarde lei în 2025, determinată în principal de diminuarea veniturilor pe piaţa de echilibrare cu 2,29 miliarde de lei, fiind influenţată de evoluţia producţiei şi a consumului, de creşterea accelerată a puterii instalate la prosumatori şi de evoluţia dezechilibrelor contractuale înregistrate la nivelul furnizorilor de energie pe această piaţă. Valoarea cheltuielilor privind serviciile de sistem şi capacitatea de echilibrare în anul 2025 a înregistrat o creştere de circa 35% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024, ceea ce a condus la un rezultat negativ de 142 milioane lei pe acest segment, se arată în raport.

„Pentru activitatea de servicii de sistem/capacitate de echilibrare, potrivit reglementărilor ANRE, surplusul/deficitul de venit faţă de costurile recunoscute rezultate din desfăşurarea acestei activităţi urmează a fi compensate prin corecţie tarifară ex-post, corecţie negativă/pozitivă aplicată de ANRE în tarif în anii următori celui în care s-a înregistrat surplusul/deficitul respectiv”, conform raportului Transelectrica.

Statul Roman, prin Secretariatul General al Guvernului, detine 58,7% din transportatorul national de energie electrică, a cărei evaluare bursieră se ridică la 7,1 miliarde lei.