Acord România - OMS pentru reforme în sănătate: sprijin tehnic, digitalizare şi reducerea inegalităţilor

Ţara noastră a făcut un nou pas în direcţia reformării sistemului sanitar, după ce ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, şi directorul regional pentru Europa al Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Hans Henri P. Kluge, au semnat Acordul de Colaborare Bienal pentru perioada 2026-2027. Documentul stabileşte direcţiile de cooperare în domenii considerate critice: reducerea mortalităţii evitabile, întărirea medicinei primare, digitalizarea sistemului şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă.

• Un acord ancorat în problemele reale ale sistemului

Potrivit ministrului Sănătăţii, acordul nu este unul simbolic, ci reflectă direct vulnerabilităţile structurale ale sistemului medical românesc. Documentul este corelat cu Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030 şi urmăreşte să aducă sprijin tehnic şi expertiză internaţională pentru implementarea reformelor deja asumate. În centrul colaborării se află două obiective majore: reducerea mortalităţii evitabile şi diminuarea decalajelor dintre mediul urban şi cel rural. Aceste probleme rămân printre cele mai persistente din sănătatea publică românească, unde accesul la servicii medicale este încă puternic inegal.

• Accent pe prevenţie şi medicina primară

Un pilon important al acordului îl reprezintă întărirea asistenţei medicale primare şi dezvoltarea programelor de screening. Autorităţile române urmăresc creşterea depistării precoce pentru bolile cardiovasculare, oncologice şi transmisibile - domenii care generează cea mai mare povară de mortalitate. În plan practic, acest lucru ar trebui să ducă la diagnostic mai rapid, intervenţii timpurii şi reducerea presiunii asupra spitalelor, în condiţiile în care sistemul rămâne dominat de îngrijirea spitalicească, nu de prevenţie.

• Criza resursei umane, tratată ca prioritate

Acordul include şi măsuri dedicate resursei umane din sănătate, un domeniu afectat de deficit cronic de personal şi migraţie profesională. România va beneficia de sprijin pentru: actualizarea strategiei naţionale privind personalul medical, estimarea realistă a necesarului de medici şi asistenţi, dezvoltarea măsurilor de retenţie în zonele deficitare. Această componentă este esenţială, în condiţiile în care distribuţia personalului medical rămâne puternic dezechilibrată între regiuni şi între urban şi rural.

• Digitalizarea - cheia reformei sistemice

Un alt capitol major al acordului vizează digitalizarea sistemului sanitar. Printre obiective se numără interoperabilitatea bazelor de date, guvernanţa unitară a informaţiilor medicale şi alinierea la Spaţiul European al Datelor privind Sănătatea. Autorităţile consideră că aceste măsuri pot reduce fragmentarea sistemului, birocraţia şi pot facilita luarea deciziilor bazate pe date reale. Digitalizarea este privită, totodată, ca un instrument pentru creşterea eficienţei administrative şi pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor.

• Pregătirea pentru crize sanitare şi situaţii de urgenţă

Acordul prevede consolidarea capacităţii României de răspuns la situaţii de urgenţă, inclusiv evaluarea riscurilor, actualizarea planurilor naţionale de intervenţie şi organizarea de exerciţii operaţionale. Se acordă o atenţie specială scenariilor complexe, precum evenimentele cu victime multiple sau riscurile de tip CBRN (chimic, biologic, radiologic şi nuclear), în contextul unui mediu regional marcat de instabilitate şi riscuri emergente.

• Semnificaţia strategică a colaborării

Dincolo de dimensiunea tehnică, acordul reprezintă şi o formă de validare internaţională a direcţiei reformelor din sănătatea românească. Prin accesul la expertiză europeană şi standarde internaţionale, autorităţile urmăresc accelerarea modernizării sistemului. În ansamblu, colaborarea reflectă o schimbare de paradigmă: de la intervenţii punctuale la reforme sistemice, centrate pe prevenţie, digitalizare şi echitate în accesul la servicii medicale.