Sesizarea AEP care putea schimba rezultatul alegerilor prezidenţiale

La finalul săptămânii trecute, a apărut o „bombă” de presă, potrivit căreia preşedintele Nicuşor Dan ar avea un dosar penal pe rolul Parchetului General privind finanţarea campaniei sale la alegerile prezidenţiale din mai 2025. Potrivit lui Adrian Ţuţuianu, actualul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, instituţia publică ar fi sesizat Parchetul General cu privire la Nicuşor Dan în aprilie 2025, în plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, când funcţia de preşedinte era exercitată de Zsombor Vajda, după revocarea lui Toni Greblă din funcţia de preşedinte AEP de către Parlament.

„Sesizarea AEP către Parchet a fost făcută în aprilie 2025, însă preşedintele ţării are imunitate pe durata mandatului”, a declarat Ţuţuianu, precizând totodată că documentul semnat recent de el, fără dată, care a apărut în presă, reprezintă doar un răspuns la o solicitare de informaţii de interes public.

Însă preşedintele Nicuşor Dan a contestat refuzul AEP de a-i rambursa integral cheltuielile de campanie, iar instituţia „i-a respins plângerea prealabilă” în decembrie 2025, dosarul urmând să fie soluţionat în instanţă, aşa cum a precizat Adrian Ţuţuianu.

Dar despre ce este vorba? În urma controlului privind finanţarea campaniei pentru alegerea preşedintelui României din 2025, echipa AEP „a verificat toate documentele referitoare la veniturile încasate şi cheltuielile angajate de candidatul independent Nicuşor-Daniel Dan” şi a concluzionat că „au fost efectuate plăţi aferente unor cheltuieli electorale pentru care nu se probează realitatea şi exactitatea serviciului prestat (de exemplu, au fost solicitate spre rambursare cercetări sociologice realizate în afara campaniei electorale; au fost difuzate materiale de propagandă electorală produse de firme ce nu erau în relaţii contractuale cu candidatul independent conform documentelor depuse la AEP), în cuantum total de 870.384,10 lei, fără a respecta prevederile legale”, se arată în concluziile raportului întocmit de instituţia publică, unde se precizează că „acest lucru a condus la invalidarea sumei de 870.384,10 lei”.

„Ca urmare a apariţiei unor suspiciuni privind săvârşirea unor fapte de natură penală, Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se menţionează în răspunsul trimis de preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu, la solicitarea mass-media.

• Sesizarea din aprilie 2025, fitilul necesar AUR pentru solicitarea suspendării lui Nicuşor Dan

Faţă de concluziile din raportul AEP, Nicuşor Dan declara public, la 12 decembrie 2025, că va acţiona instituţia publică în judecată pentru că i-a decontat cu 930.000 de lei mai puţin din suma împrumutată pentru campanie. Potrivit propriilor sale cifre, „în linii mari, eu am cheltuit în cele două tururi 61 de milioane de lei, din care 58 de milioane şi jumătate împrumutaţi şi două milioane şi jumătate donaţi (...). AEP mi-a restituit 60 de milioane, aproximativ cu un milion de lei mai puţin”. După rambursarea împrumuturilor, spunea Nicuşor Dan că „mai rămân cu un milion şi jumătate”, iar pentru restul de un milion, pe care nu i l-a restituit AEP, va da instituţia în judecată: „O să contestăm asta, o să fie un proces şi procesul ăsta probabil că va dura, aşa cum ştiu instanţele de contencios, cam doi ani”.

Din raportul oficial rezultă însă că în campanie au fost cheltuite 57,3 milioane lei din împrumuturi şi 3,6 milioane lei din donaţii, ceea ce ridică deja o diferenţă de prezentare între cifrele rotunjite public şi cele consemnate scriptic.

Ce este frapant în cauza respectivă este momentul în care a fost formulată sesizarea, aprilie 2025, adică exact în miezul campaniei prezidenţiale. Potrivit informaţiilor oficiale, la acel moment Autoritatea era condusă interimar de Zsombor Vajda, vicepreşedinte AEP din 2018 şi preşedinte AEP în perioada 28 februarie 2025 (după ce Toni Greblă a fost revocat de Parlament din funcţia respectivă) până în 16 decembrie 2025, când funcţia a fost preluată de Adrian Ţuţuianu.

Aşadar, nu actualul preşedinte al instituţiei a declanşat mecanismul, ci conducerea interimară. Iar contextul politic este imposibil de ignorat: UDMR, formaţiunea parlamentară care l-a propus pe Zsombor Vajda la AEP, îl susţinea în primul tur al alegerilor prezidenţiale din mai 2025, alături de PSD şi PNL, pe Crin Antonescu. După ce acesta nu a reuşit să intre în turul al II-lea, liderii Uniunii au trecut cu arme şi bagaje în tabăra lui Nicuşor Dan, iar la finalul alegerilor prezidenţiale au revendicat public rolul decisiv al votului maghiarilor din Harghita, Covasna, Mureş, Cluj-Napoca, Bihor şi Satu Mare în alegerea lui Nicuşor Dan.

În aceste condiţii ne putem întreba dacă sesizarea formulată în aprilie 2025, în plină competiţie prezidenţială, a fost un simplu act administrativ sau un gest cu potenţial de impact electoral major. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, după apariţia vinerea trecută a informaţiei privind dosarul penal de la Parchetul General, vicepreşedintele AUR, Adrian Axinia, a reacţionat imediat, afirmând că Nicuşor Dan este un preşedinte ilegitim al României, adăugând că „dosarul penal care se naşte în urma sesizării AEP îl face pe acesta instant şantajabil, având în permanenţă spectrul puşcăriei după finalizarea mandatului”. Mai mult, vicepreşedintele AUR a solicitat suspendarea din funcţie a lui Nicuşor Dan şi organizarea unui referendum de demitere, sugerând chiar ipoteza unui „şantaj” legat de numirile pe care preşedintele actual trebuie să le facă în curând la vârful Parchetelor, SRI şi SIE.

• Fostul şef al Direcţiei Juridice a CNADNR, beneficiar al unui contract public de 11 milioane euro

Cine este însă Zsombor Vajda, fostul preşedinte al AEP care a sesizat Parchetul? Potrivit CV-ului acestuia, Zsombor Vajda este născut la 26 aprilie 1980, a fost vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente din 13 aprilie 2018 până la 28 februarie 2025, când a devenit preşedinte al instituţiei respective. Domnul Vajda are un traseu profesional consistent în zona juridică şi administrativă: fost director general şi administrator al companiei Kamarom Prefabricate din Beton SRL în perioada mai 2015-aprilie 2018, director de cabinet al unui secretar de stat la Ministerul Transporturilor, în perioada aprilie 2014-ianuarie 2015, perioadă în care a exercitat şi funcţia de consilier juridic la Direcţia Concesiuni (martie 2013-mai 2015) din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), după ce anterior fusese, între februarie 2012 şi martie 2013, consilier juridic la serviciul care se ocupa de soluţionarea litigiilor din cadrul aceleiaşi companii naţionale.

Menţionăm că Vajda a avut şi o experienţă de consilier juridic timp de şase luni, în anul 2011, la Serviciul Contencios al CNADNR, după ce, în prealabil, în perioada mai 2008-mai 2011, a fost de două ori director general adjunct al Direcţiei Juridice a respectivei companii naţionale şi o dată director general plin.

De ce ne referim la toate aceste funcţii deţinute de Zsombor Vajda în cadrul CNADNR? Pentru că, în mai 2015, a devenit director general şi administrator al societăţii private Kamarom Prefabricate din Beton SRL, iar în a doua jumătate a anului respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a organizat o procedură de licitaţie publică pentru un acord-cadru privind furnizarea, transportul şi montarea parapetelor rigide prefabricate din beton pe sectoare de drum cu patru benzi şi în zone periculoase.

Contractul, semnat pe 22 aprilie 2016, avea o valoare totală de 51.808.593,45 lei fără TVA, adică peste 11 milioane de euro, şi a fost atribuit asocierii Kamarom Prefabricate din Beton SRL (compania condusă de Zsombor Vajda) - Dunapref SA, reprezentată de Kamarom ca lider al asocierii. Obiectul contractului era „furnizarea, transportul şi montarea parapetelor rigide prefabricate din beton utilizate pe sectoarele periculoase de drumuri naţionale (...) pentru protejarea vehiculelor împotriva intrărilor pe celălalt sens de circulaţie, a ieşirilor de pe platforma drumului, a amenajărilor de intersecţii, inclusiv înlocuirea celor deteriorate”.

Succesiunea cronologică a faptelor - plecarea lui Zsombor Vajda de la CNADNR în aprilie 2015 şi preluarea conducerii unei firme care, câteva luni mai târziu, se înscrie la o licitaţie organizată de aceeaşi companie şi o câştigă în aprilie 2016 - este consemnată de CV-ul fostului preşedinte AEP şi de documente din cadrul companiei naţionale subordonate Ministerului Transporturilor. Chiar dacă nu există în materialele analizate vreo constatare oficială de ilegalitate, întrebarea privind potenţialele conflicte de interese sau avantajele informaţionale deţinute de Zsombor Vajda privind licitaţia respectivă este una legitimă, la care ar fi trebuit până acum să răspundă Agenţia Naţională de Integritate, în urma unei sesizări din oficiu.

CV-ul lui Zsombor Vajda menţionează studii la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” (2004-2008), cursuri de perfecţionare la CEDO, calificări ca manager de proiect şi expert în parteneriat public-privat, precum şi statutul de traducător autorizat de limbă maghiară. Un detaliu atrage însă atenţia: la capitolul competenţe personale sunt enumerate cinci limbi - română (limba maternă), engleză „foarte bine”, maghiară „foarte bine”, chineză „bine” şi spaniolă „bine”. În document nu apar însă cursuri universitare sau postuniversitare de limbă chineză, certificări lingvistice, stagii, deplasări profesionale sau ataşări în China care să susţină formal această competenţă. În lipsa unor astfel de repere academice sau profesionale, este suspect nivelul şi modul în care fostul preşedinte al AEP a dobândit competenţa privind limba chineză, dar poate că vorbim despre un autodidact.

Revenind la politică, tabloul scandalului declanşat vinerea trecută devine complex: sesizarea penală împotriva candidatului Nicuşor Dan este formulată în aprilie 2025 de conducerea interimară a AEP, într-un moment în care competiţia prezidenţială era în plină desfăşurare; în primul tur, UDMR susţinea un alt candidat; după al doilea tur, reprezentanţii Uniunii revendicau decisiv votul maghiar în alegerea noului preşedinte.

În paralel, AEP invalida cheltuieli de 870.384,10 lei şi sesiza Parchetul General pentru „suspiciuni privind săvârşirea unor fapte de natură penală”, în timp ce preşedintele Nicuşor Dan contesta în instanţă, la finalul anului trecut, diferenţa de aproximativ un milion de lei nerecuperată.

Faptele sunt documentate, cifrele sunt publice, declaraţiile sunt explicite, dar rămâne o nelămurire. A fost sesizarea din aprilie 2025 un act tehnic inevitabil rezultat din controlul financiar sau o mişcare cu potenţial de influenţare a alegerilor prezidenţiale în favoarea lui Crin Antonescu?