Atacul asupra Iranului a declanşat confruntări în întreg Orientul Mijlociu

Conflictul care a izbucnit în primele ore ale zilei de sâmbătă, 28 februarie 2026, s-a transformat, în mai puţin de 48 de ore, într-un război regional cu efecte mondiale: Statele Unite şi Israelul au lovit Iranul, Teheranul a ripostat cu rachete balistice şi drone asupra Israelului şi asupra unor ţinte legate de prezenţa militară americană în statele arabe din zona Golfului Persic, iar autorităţile iraniene au confirmat duminică, 1 martie 2026, moartea liderului suprem Ali Khamenei, cu decretarea unei perioade de 40 de zile de doliu naţional.

Anunţul iniţial al preşedintelui SUA privind demersul militar a fost urmat de detalii despre ţintele atacate: Donald Trump a spus că America a început „operaţiuni majore de luptă” sub denumirea de „Epic Fury”, ce au vizat infrastructuri asociate programului nuclear iranian, reiterând mesajul că Iranul „nu poate avea niciodată o armă nucleară”, dar şi destructurarea autorităţilor regimului de la Teheran. În paralel, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a descris acţiunea drept „o operaţiune preventivă”, invocând ameninţări la adresa securităţii Israelului.

Pentru Teheran, lovitura decisivă a fost decapitarea simbolică a regimului: moartea ayatollahului Ali Khamenei şi a altor figuri de vârf ale aparatului de securitate şi conducerii militare, într-o listă care include nume precum Ali Shamkhani (consilier de rang înalt), Abdolrahim Mousavi (şef militar), Aziz Nasirzadeh (ministru al Apărării) şi alte cadre asociate structurilor de comandă.

Pe linie instituţională, succesiunea a fost împachetată imediat într-o formulă de „continuitate constituţională”. Potrivit informaţiilor prezentate de agenţiile de ştiri de la Teheran - IRNA, Mehr, Tasnim -, Alireza Arafi a fost desemnat lider suprem (ayatollah) interimar, parte a unui aranjament provizoriu care să asigure conducerea în perioada de tranziţie, „împreună cu preşedintele interimar şi şeful sistemului judiciar”. Sursele citate arată că preşedintele, şeful puterii judiciare şi un reprezentant al Consiliului Gardienilor vor fi responsabili de întregul proces până la alegerea viitorului lider spiritual.

• Linia roşie depăşită de Trump, motiv de ripostă pentru Teheran

În ceea ce priveşte atacul declanşat sâmbătă de SUA şi Israel şi uciderea lui Khamenei, Ali Larijani, şef al Consiliului Suprem de Securitate Naţională, a transmis pe platforma X că „Iranul va lovi SUA şi Israel cu o forţă pe care nu au mai întâlnit-o niciodată”. La rândul său, adjunctul ministrului iranian de Externe, Saeed Khatibzadeh, a declarat, într-un interviu pentru CNN, că Donald Trump a depăşit „o linie roşie foarte periculoasă” prin uciderea lui Khamenei şi că Iranul „nu are altă opţiune decât să răspundă”. Faţă de ameninţările venite dinspre Teheran, preşedintele SUA a afirmat că o continuare a ripostei din partea Iranului va avea parte de o acţiune militară puternică, fără precedent, a forţelor americane în Orientul Mijlociu. Trump le-a cerut liderilor de la Teheran să depună armele, pentru că, în caz contrar, vor suporta toate consecinţele, şi i-a îndemnat pe oponenţii regimului iranian să iasă în stradă şi să preia puterea, pentru că acum au un prilej unic, cu care este posibil să nu se mai întâlnească câteva decenii.

Cu toate acestea, riposta iraniană a avut loc şi a primit şi un nume de operaţiune - „True Promise 4”, prezentată de mass-media internaţională drept un val de rachete şi drone lansate spre Israel şi spre ţinte de la bazele militare americane din Orientul Mijlociu. În Israel, efectul imediat a fost reactivarea apărării aeriene şi un nou ciclu de alerte, cu relatări despre explozii şi interceptări. The Times of Israel, Calcalist şi Jerusalem Post au indicat iniţial „aproximativ 35 de rachete balistice” lansate din Iran ieri dimineaţă, unele dintre ele lovind în apropiere de Tel Aviv şi Ierusalim, lovituri soldate cu moartea a peste zece persoane şi mai mulţi răniţi. Cu toate acestea, Israel Katz, ministrul Apărării din Israel, a afirmat ieri, potrivit CNN, că „forţele aeriene israeliene deţin supremaţia în Iran”, o formulă care sugerează lovituri repetate şi libertate operaţională, dar care, în lipsa confirmărilor independente complete, rămâne parte din războiul psihologic.

• Primele efecte ale declanşării conflictului

Efectele războiului s-au resimţit puternic şi pe plan civil. Cea mai tragică dovadă a escaladării brutale a fost lovirea unui gimnaziu de fete din oraşul Minab, sudul Iranului, unde un atac aerian a lovit o şcoală primară pentru fete în timpul orelor de curs, când aproximativ 170 de elevi se aflau în sălile de clasă. Autorităţile iraniene de stat au raportat că cel puţin 51 de fete au fost ucise, iar zeci au fost rănite în această lovitură devastatoare, iar imaginile cu clădirea redusă la ruine au circulat pe reţelele sociale şi în presa internaţională. Pe lângă acestea, au apărut şi relatări neconfirmate oficial privind un număr ridicat de victime, inclusiv până la peste 100 de persoane în unele rapoarte, ceea ce a amplificat indignarea globală şi apelurile pentru protejarea civililor.

În plan economic şi logistic, efectele au lovit imediat nervul comerţului global. Marile companii de shipping au început să se retragă din zonele-cheie: potrivit The Guardian, CMA CGM a ordonat navelor aflate în Golf să se retragă „în zone sigure” şi a decis oprirea temporară a tranzitului prin Canalul Suez, iar Hapag-Lloyd a suspendat traversarea prin Strâmtoarea Ormuz „până la noi ordine”, în timp ce Maersk a avertizat asupra întârzierilor cauzate de redirecţionarea rutelor. Escaladarea conflictului a determinat închiderea temporară a unor spaţii aeriene din Iran, Irak şi Israel şi anularea a zeci de zboruri comerciale operate de companii europene şi asiatice, afectând conexiuni către Dubai, Doha şi Tel Aviv. Potrivit comunicatelor de presă emise de marii operatori de transport aerian, o parte din curse vor fi reluate din 4 martie, dacă vor permite condiţiile de securitate din Orientul Mijlociu, în timp ce alte curse ar urma să fie reluate din 7 martie.

• Liderii europeni cer dezescaladarea conflictului

În faţa escaladării conflictului, liderii occidentali au încercat să îşi fixeze poziţiile între sprijinul pentru securitatea Israelului şi evitarea unui război total. Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, şi Antonio Costa, preşedintele Consiliului European, au transmis, într-o declaraţie comună, că situaţia este „profund îngrijorătoare”, au amintit că UE a impus sancţiuni extinse împotriva regimului de la Teheran şi a Gărzilor Revoluţionare şi au cerut „reţinere, protejarea populaţiei civile şi respectarea deplină a dreptului internaţional”. Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, a îndemnat oponenţii regimului de la Teheran să preia puterea politică, susţinând că a sosit vremea ca Iranul să fie liber.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat, potrivit presei din Hexagon, că nu a fost informat de preşedintele american Donald Trump despre atacul asupra Iranului şi a cerut părţilor implicate în conflict să facă eforturi pentru dezescaladarea actualei situaţii din Orientul Mijlociu. Macron a mers mai departe şi a solicitat, potrivit Reuters, o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU, reuniune ce se afla în desfăşurare la ora închiderii ediţiei.

De la Londra, premierul Keir Starmer a precizat că forţele militare britanice din zona Orientului Mijlociu au participat doar la misiuni de apărare şi a afirmat că Regatul Unit a ridicat protecţia bazelor şi personalului la cel mai înalt nivel şi că sprijină protejarea intereselor şi aliaţilor, „în linie cu dreptul internaţional”. John Healey, ministrul Apărării din cabinetul britanic, a susţinut că Teheranul a trimis două rachete spre bazele britanice din Cipru, dar guvernul de la Nicosia a negat orice informaţie referitoare la un astfel de atac.

Dinspre Moscova, reacţia a fost directă. Preşedintele Vladimir Putin a numit uciderea lui Khamenei „un asasinat cinic”, care încalcă „toate normele moralităţii umane şi ale dreptului internaţional”, conform agenţiei TASS, în timp ce Serghei Lavrov, ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, a condamnat atacurile ca „act neprovocat de agresiune armată”.

În Orientul Mijlociu, reacţiile au fost dominate de tema suveranităţii şi a pericolului ca teritoriile statelor din Golf să devină câmp de bătălie. În statele din Golf, rachetele şi dronele iraniene au vizat perimetre apropiate unor baze utilizate de forţele americane în Qatar şi Bahrain, precum şi zone maritime din apropierea coastelor Emiratelor Arabe Unite. Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunţat că forţele sale militare au detectat 165 de rachete balistice, au distrus 152, şi au interceptat două rachete de croazieră. În total, „au fost detectate 541 de drone iraniene, dintre care 506 au fost interceptate şi distruse”, adaugă ministerul într-un comunicat de presă.

Autorităţile din Qatar au declarat că sistemele de apărare au interceptat rachetele şi dronele fără a se înregistra victime, iar Bahrainul a condamnat „orice atac care pune în pericol stabilitatea regională”. Arabia Saudită a cerut „reţinere imediată” şi a avertizat că extinderea conflictului ar avea consecinţe economice majore pentru piaţa energetică globală. În acelaşi timp, din interiorul Teheranului, adjunctul ministrului de Externe, Saeed Khatibzadeh, a spus, potrivit CNN, că Iranul a comunicat cu statele arabe din Golf, cerând închiderea bazelor americane pe care le consideră o ameninţare, semnalând riscul ca presiunea iraniană asupra vecinilor să se transforme în ultimatumuri.

• 28 de elevi români, blocaţi în Dubai de anularea curselor aeriene

În România, reacţiile oficiale au venit prin Ministerul Afacerilor Externe şi liderii politici. MAE a anunţat că monitorizează permanent situaţia şi că personalul diplomatic din regiune este în siguranţă. Potrivit comunicărilor oficiale, aproximativ 1.000 de cetăţeni români se află în statele afectate direct sau indirect de conflict. Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a transmis că „prioritatea absolută este siguranţa cetăţenilor români”, recomandând evitarea deplasărilor şi utilizarea aplicaţiei consulare pentru transmiterea datelor de contact. Premierul Ilie Bolojan a transmis că „Prioritatea noastră este siguranţa fiecărui cetăţean român”, afirmând că este în legătură permanentă cu Ministerul Afacerilor Externe şi cu misiunile din zonă şi cerând prudenţă, evitarea deplasărilor nenecesare şi contactarea misiunilor diplomatice pentru sprijin.

Demersurile şefului Guvernului şi ale ministrului de Externe vor viza şi repatrierea a 28 de elevi din Vrancea, care, potrivit presei locale, au rămas blocaţi în Dubai după închiderea spaţiului aerian din Emiratele Arabe Unite, un episod care arată cum o criză militară se transformă, în câteva ore, într-o criză consulară şi de transport. În acest context, recomandările MAE de evitare a călătoriilor şi monitorizarea permanentă a situaţiei nu mai sunt formule standard, ci infrastructură minimă de protecţie într-o regiune în care „normalul” se schimbă de la o oră la alta.

În acest moment, situaţia din zona Orientului Mijlociu este una marcată de incertitudine strategică: Iranul încearcă să demonstreze că poate lovi simultan Israelul şi bazele americane din Golf, SUA şi Israelul încearcă să transmită că pot controla escaladarea prin „superioritate aeriană” şi lovituri asupra infrastructurii sensibile, iar actorii europeni încearcă să împingă conflictul spre „reţinere”.

În spatele declaraţiilor liderilor lumii, ale părţilor implicate în conflict şi ale comunicatelor de presă, rămâne întrebarea cu impact asupra pieţelor şi cetăţenilor: dacă o putere regională a fost lovită în centrul simbolic al regimului, iar răspunsul vine în salve asupra vecinilor şi asupra bazelor occidentale, cine mai poate opri spirala înainte ca ea să închidă strâmtoarea Ormuz, să fragmenteze rutele aeriene şi maritime şi să transforme Orientul Mijlociu într-un teatru de război cu consecinţe globale?