Federaţia Naţională a Sindicatelor din Cultură şi Presă CulturMedia respinge categoric grilele propuse pentru personalul de executie din muzee în proiectul noii Legi a salarizării. În loc să repare inechităţile acumulate în ani întregi de subfinanţare, Guvernul le consolidează şi le transformă în politică de stat, conform unui comunicat de presă remis redacţiei de FNSCP Culturmedia.
Coeficienţii prevăzuţi pentru personalul de execuţie reprezintă o nouă umilinţă pentru profesioniştii care protejează patrimoniul cultural al României. Nivelul studiilor, complexitatea activităţii, experienţa şi răspunderea pentru bunuri culturale de neînlocuit sunt tratate ca şi cum nu ar avea nicio valoare.
Muzeele constituie, administrează, cercetează, conservă, restaurează şi pun în valoare patrimoniul cultural în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii. Cu alte cuvinte, muzeele păstrează, cercetează şi educă. Ele completează educaţia şcolară, dezvoltă gândirea critică, susţin învăţarea pe tot parcursul vieţii şi fac patrimoniul accesibil întregii societăţi.
Statul recunoaşte prin lege această misiune ştiinţifică, educaţională şi socială, dar refuză să o recunoască prin salarizare. Pretinde muzeelor să protejeze patrimoniul, să organizeze expoziţii şi programe educaţionale, să atragă public, să se digitalizeze şi să obţină venituri, dar îi condamnă la salarii umilitoare pe oamenii care realizează efectiv toate aceste activităţi.
Este inacceptabil ca valoarea unui specialist să depindă de instituţia în care lucrează sau de autoritatea care o finanţează. Patrimoniul nu devine mai puţin valoros pentru că se află într-un muzeu judeţean sau municipal, iar competenţa unui muzeograf, restaurator, conservator, arheolog ori bibliotecar nu poate fi plătită în funcţie de adresa instituţiei.
Federaţia CulturMedia solicită stabilirea unui coeficient de minimum 2,90 pentru funcţiile de specialitate cu studii superioare, gradul IA, o ierarhizare corectă pentru toate gradele profesionale, salarizare egală pentru muncă egală şi eliminarea diferenţelor nejustificate dintre instituţiile naţionale şi cele locale. Cerem, de asemenea, salarizarea demnă a personalului tehnic, administrativ, auxiliar şi de supraveghere, recunoaşterea condiţiilor reale de muncă şi compensarea corespunzătoare a activităţii desfăşurate în weekend şi în zilele de sărbătoare legală.
Federaţia CulturMedia a participat, cu bună-credinţă, la toate consultările organizate pentru elaborarea acestei legi şi a formulat observaţii şi propuneri concrete, argumentate prin realităţile din instituţiile de cultură. Din păcate, sub promisiunile de faţadă ale unor miniştri care au exersat dubla măsură şi comunicarea populistă, dialogul social a fost golit de conţinut, iar forma iniţială a proiectului a fost păstrată în esenţă.
Profesioniştii culturii sunt plasaţi astfel, încă o dată, în zona unui adevărat salahorat cultural: sunt consideraţi suficient de buni pentru a contribui la educarea şi informarea unui popor, pentru a-i proteja patrimoniul, memoria şi identitatea, dar, în opinia oficialilor, nu şi suficient de calificaţi ori de importanţi pentru a avea dreptul la respect, recunoaştere profesională şi un trai demn. Această contradicţie este profund nedreaptă, iar tratamentul umilitor aplicat în continuare lucrătorilor din cultură nu mai poate fi acceptat.
Nu mai acceptăm consultări de faţadă şi negocieri organizate doar pentru ca Guvernul să poată pretinde că a respectat dialogul social. Participarea partenerilor sociali nu poate fi folosită pentru legitimarea unor decizii deja luate. Propunerile sindicatelor trebuie analizate cu seriozitate şi introduse în forma finală a legii.
În lipsa unei corectări reale a grilelor, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Cultură şi Presă CulturMedia va iniţia procedurile legale pentru declanşarea conflictului colectiv de muncă şi a grevei generale în sectorul Cultură.
Greva îi va include şi pe arheologii care desfăşoară activităţi de diagnostic, supraveghere şi cercetare arheologică preventivă pe şantierele de infrastructură. Pe durata grevei, aceştia îşi vor suspenda activitatea, inclusiv în cadrul investiţiilor finanţate prin PNRR. În zonele în care supravegherea, cercetarea sau descărcarea de sarcină arheologică sunt obligatorii, lucrările de infrastructură se vor opri.
Dacă Guvernul alege să umilească profesioniştii care protejează patrimoniul României, trebuie să îşi asume şi consecinţele: muzee şi biblioteci închise, activităţi culturale şi educaţionale suspendate, cercetări arheologice oprite şi şantiere de infrastructură blocate.
Nu se poate cere performanţă europeană cu salarii de supravieţuire. Cultura nu mai acceptă să fie ruda săracă a sistemului bugetar. Bătaia de joc trebuie să înceteze!
















































Opinia Cititorului