Furtul tablourilor lui Renoir readuce în atenţie vulnerabilitatea muzeelor

Jaful de săptămâna trecută de la Muzeul Renoir din Cagnes-sur-Mer, de pe Coasta de Azur, unde au fost furate două tablouri ale maestrului impresionist, readuce în atenţie problema securităţii colecţiilor şi a valorificării operelor de artă furate, care sunt practic imposibil de revândut, potrivit unui licitator citat de AFP. „Spre deosebire de bijuterii sau de aur, care pot fi topite, tablourile lui Renoir sunt absolut de nevândut”, a declarat pentru AFP Alexandre Giquello, licitator şi preşedinte al casei de licitaţii Drouot. Cele două lucrări furate, „Madame Colonna Romano”, realizată în jurul anului 1910, şi „Jeune femme au puits”, din jurul anului 1886, au fost decupate din rame cu ajutorul unui ferăstrău electric pentru metal. Tablourile figurează în inventarul colecţiilor muzeului ca opere confiscate şi restituite în 1945 de autorităţile germane, ceea ce face identificarea lor relativ rapidă. Orice apariţie publică a acestora, inclusiv pe reţelele sociale, ar putea atrage intervenţia Oficiului Central de Combatere a Traficului cu Bunuri Culturale (OCBC). Alexandre Giquello exclude posibilitatea ca operele să ajungă în colecţia unui personaj de tipul Dr. No, din seria James Bond, care să le păstreze într-un buncăr privat. În opinia sa, spargerea Muzeului Renoir, amenajat într-o vilă dintr-un cartier rezidenţial de pe dealurile din Cagnes-sur-Mer, reprezintă „un furt uşor, imposibil de înstrăinat”.

Valoarea exactă a celor două tablouri nu a fost precizată, însă primăria a estimat iniţial prejudiciul la 9 milioane de euro. „Nu există nicio şansă” ca operele să fie vândute la un preţ apropiat de valoarea lor, consideră licitatorul. „Hoţii au impresia că fură obiecte de mare valoare, doar că acestea sunt de nevândut şi se trezesc în impas”. În cazul aurului şi bijuteriilor, situaţia este diferită, deoarece metalele pot fi topite, iar pietrele pot fi prelucrate, ceea ce face posibilă valorificarea materialelor, chiar dacă obiectele îşi pierd valoarea iniţială.

• Spargerile din muzee, o „nouă ameninţare”

O notă a Direcţiei Naţionale a Poliţiei Judiciare, consultată de AFP, califică furturile din muzee drept „o nouă ameninţare”, autorităţile acordând o atenţie specială duratei extrem de reduse a spargerilor. La Muzeul Renoir, cei doi hoţi nu au petrecut mai mult de cinci minute în interior, după ce au ajuns la faţa locului cu puţin înainte de ora 6:00. Fenomenul nu este izolat. La 1 iulie, la Montans, în Tarn, indivizi au furat aproximativ 40 de monede antice de aur de la Centrul Arheologic în mai puţin de 15 minute. La Muzeul Lalique din Wingen-sur-Moder, în Bas-Rhin, bijuterii au fost furate în aproximativ zece minute, pe 5 iulie. La Muzeul Pays Châtillonnais din Châtillon-sur-Seine, în Côte-d'Or, doi indivizi au sustras rapid, pe 24 iulie, tezaurul de la Vix, care conţinea 480 de grame de aur şi datează din jurul anului 500 î.Hr.

• Jaful de la Luvru, un alt exemplu

În timpul jafului de mare amploare de la Luvru, din 19 octombrie 2025, un grup de hoţi a sustras în mai puţin de şapte minute opt bijuterii ale Coroanei Franţei. După furtul tablourilor lui Renoir, ministra Culturii, Catherine Pegard, a declarat pentru franceinfo că „grupurile de hoţi acţionează foarte rapid”. Alexandre Giquello consideră că muzeele sunt „mai puţin bine protejate decât băncile sau marile case de bijuterii”. „Va fi o muncă de lungă durată şi foarte costisitoare pentru a aduce la standardele de siguranţă necesare mijloacele de securizare a operelor de artă”, a afirmat licitatorul, subliniind că efortul survine într-un moment în care „finanţele publice nu se află într-o situaţie prea bună”.

• Franţa pregăteşte măsuri pentru muzeele vulnerabile

Catherine Pegard a solicitat, într-un comunicat, instituirea „unor măsuri de urgenţă”, „fără întârziere”, în muzee. La 27 iulie, Ministerul Culturii a prezentat deja un plan cu 33 de măsuri destinate creşterii nivelului de securitate în muzeele considerate cele mai vulnerabile. În cadrul acestui plan au fost identificate 3.127 de locuri sensibile, dintre care 1.200 de muzee, care urmau să beneficieze de o supraveghere specială. Datele prezentate de minister evidenţiază însă amploarea problemei. În 2024, doar 23% dintre muzeele din Franţa dispuneau de un plan de urgenţă, în timp ce numai 54% dintre colecţiile naţionale beneficiau de sisteme de supraveghere video. Furtul tablourilor lui Renoir readuce astfel în atenţie nu doar problema recuperării operelor sustrase, ci şi necesitatea consolidării sistemelor de securitate ale muzeelor, într-un context în care hoţii operează din ce în ce mai rapid.