Guvernul maghiar suspendă jurnalul televiziunii publice în cadrul unei ample reforme a mass-mediei de stat

Televiziunea publică din Ungaria a suspendat temporar difuzarea principalului său buletin de ştiri, în cadrul procesului de reorganizare a mass-mediei de serviciu public iniţiat de noul guvern condus de Peter Magyar. Executivul susţine că măsura urmăreşte transformarea instituţiilor publice de presă în organisme independente şi credibile, în timp ce opoziţia reprezentată de fostul premier Viktor Orban acuză o intervenţie politică asupra presei, relatează Reuters.

• Mesaj fără precedent pe postul public M1

Principalul canal al televiziunii publice, M1, şi-a întrerupt emisia obişnuită şi a afişat pe un ecran negru mesajul: „Mass-media din serviciul public nu poate minţi. Ne cerem scuze că am făcut, totuşi, acest lucru timp de mulţi ani.” Ulterior, televiziunea a anunţat că serviciile de ştiri sunt suspendate temporar pe durata reorganizării instituţiei. „Mass-media publică este în prezent reorganizată pentru a putea fi independentă şi credibilă în viitor. Difuzarea ştirilor este suspendată temporar. Vă rugăm să rămâneţi alături de noi!”, se arată în mesajul difuzat de M1. Presa locală a relatat că, odată cu instalarea unei conduceri interimare, mai mulţi redactori ai televiziunii şi radioului public au fost concediaţi.

• Reforma promisă de Peter Magyar

Suspendarea emisiunilor informative reprezintă una dintre primele măsuri majore adoptate de guvernul condus de Peter Magyar, al cărui partid, Tisza, a învins formaţiunea Fidesz şi a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban în urma alegerilor din aprilie. În campania electorală, Peter Magyar a promis reformarea instituţiilor publice, inclusiv a mass-mediei de stat, despre care a afirmat că a fost transformată într-un instrument de propagandă în timpul administraţiei precedente. După preluarea mandatului, premierul a dispus o revizuire amplă şi imediată a sistemului public de presă şi a modului în care acesta este finanţat. „Este o zi istorică, deoarece difuzarea propagandei a încetat în mass-media din serviciul public”, a declarat Peter Magyar într-o postare pe Facebook. Ulterior, acesta a precizat că postul M1 îşi va relua emisia în cursul serii, însă fără jurnal de ştiri, urmând să difuzeze filme şi alte programe.

• Viktor Orban acuză un act de „despotism”

Fostul prim-ministru Viktor Orban a criticat decizia noului executiv, pe care a calificat-o drept „cea mai recentă mişcare a despotismului partidului Tisza”. Liderul Fidesz i-a îndemnat pe cetăţenii ungari să urmărească în schimb postul privat de orientare conservatoare HirTV. Schimbarea de la conducerea mass-mediei publice marchează una dintre cele mai vizibile rupturi faţă de politica promovată în ultimii ani de administraţia Orban, perioadă în care, potrivit numeroaselor organizaţii internaţionale, controlul politic asupra presei publice s-a accentuat.

• Provocările reconstrucţiei credibilităţii

Analiştii apreciază însă că transformarea radioului şi televiziunii publice în instituţii independente va reprezenta un proces dificil. Gabor Polyak, profesor în cadrul Departamentului de Mass-media şi Comunicare al Universităţii Eötvös Lorand, consideră că prioritatea este refacerea încrederii publicului. Potrivit acestuia, mass-media publică ar trebui să îşi concentreze activitatea asupra producerii de conţinut cultural şi informativ în limba maghiară, funcţionând într-un mod transparent şi eficient din punct de vedere financiar.

• Libertatea presei, în centrul dezbaterii

În perioada guvernării lui Viktor Orban au fost adoptate mai multe modificări legislative privind funcţionarea mass-mediei, iar numeroase instituţii de presă private au fost închise sau au ajuns sub controlul unor oameni de afaceri apropiaţi fostei puteri. În acest context, Ungaria a coborât de pe locul 23 în 2010 până pe locul 74 în clasamentul mondial al libertăţii presei publicat în 2026 de organizaţia Reporteri fără Frontiere. Fostul guvern a respins constant criticile privind limitarea independenţei presei, susţinând că legislaţia ungară respectă standardele Uniunii Europene în materie de libertate a mass-mediei.

Reforma iniţiată de actualul executiv este urmărită cu atenţie atât pe plan intern, cât şi la nivel european, în condiţiile în care reorganizarea serviciilor publice de presă ridică atât aşteptări privind creşterea independenţei editoriale, cât şi întrebări legate de modul în care va fi realizată această transformare.