Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”

În Parlamentul European a izbucnit zâzania pe bani

Vlad Dobrea, Octavian Dan
Ziarul BURSA #Politică /

În Parlamentul European a izbucnit zâzania pe bani

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE) a condus, printre altele, la opinii contrare pe marginea alocării fondurilor europene pe care urmează să le primim în următorii ani. Contrar afirmaţiilor unor analişti care susţin că, după Brexit, ţara noastră ar urma să primească mai puţine fonduri UE, datele iniţiale referitoare la bugetul aferent exerciţiului 2021-2027 propus pentru România de autorităţile europene arată că vom primi cu 8% mai mulţi bani europeni decât în actualul exerciţiu bugetar.

În contextul în care Marea Britanie, în calitate de contributor net, plătea, anual, către UE, cu 6,5 miliarde euro mai mult decât primea, conform unui studiu realizat de cepStudy pentru perioada 2008-2017, opiniile analiştilor au la bază o construcţie logică, bugetul european urmând să sufere diminuări.

De altfel, pe marginea noului buget multianual al Uniunii Europene au loc discuţii aprinse în aceste zile, fiind luată în calcul chiar o amânare a adoptării lui.

Eurodeputatul Siegfried Mureşan, negociator şef al Parlamentului European pentru bugetul UE, a comunicat, ieri, după dezbaterile europarlamentarilor: "Neînţelegerile din Consiliul European legate de structura şi dimensiunea următorului buget multianual al UE şi faptul că preşedintele Consiliului, Charles Michel, nu reuşeşte să medieze un compromis, determină cel mai important grup din Parlamentul European, PPE, să anunţe o posibilă amânare a adoptării CFM 2021-2027.

Preşedintele Consiliului, Charles Michel, a convocat un summit special pentru buget pentru data de 20 februarie şi săptămâna trecută s-a întâlnit cu toţi liderii UE pentru a afla exact care le sunt poziţiile de negociere.

Aprobarea finală a bugetului multianual se dă însă în Parlamentul European, care, potrivit poziţiei exprimate de PPE, vrea să fie din nou inclus în negocieri în această etapă".

În cadrul dezbaterii de ieri din plenul Parlamentului European despre viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene 2021-2027, Siegfried Mureşan a spus: "Vom aproba Bugetul Uniunii Europene doar dacă se regăsesc în el şi priorităţile noastre. Care sunt acestea? În primul rând, coeziunea şi agricultura. Finanţaţi-le în mod corespunzător! Ele vor continua să fie importante în toată Europa.

În al doilea rând, finanţaţi noile priorităţi ale Uniunii în conformitate cu ambiţiile politice. Comisia cere susţinere pentru finanţarea priorităţilor orientate spre viitor.

Şi permiteţi-mi să vă spun ce s-a întâmplat anul acesta cu bugetul pentru cercetare. Consiliul spune că cercetarea este importantă şi, ce face? Face o reducere cu 500 de milioane de euro. Parlamentul spune că cercetarea este importantă, dar propune o creştere cu 700 de milioane. Trebuie să punem banii acolo unde avem priorităţile.

Nu ar trebui să alegem fermierii în detrimentul studenţilor Erasmus. Nu ar trebui să alegem cercetătorii în detrimentul securităţii Uniunii Europene.

Şi haideţi să fim sinceri: poziţia Parlamentului European este singura care ne permite să finanţăm aşa cum trebuie ceea ce am agreat. Este singura poziţie care permite Comisiei von der Leyen să-şi implementeze programul. (...) Şi permiteţi-mi să vă spun foarte clar: dacă trebuie să alegem între o amânare de 2 luni şi un buget prost pentru Uniune pe următorii 7 ani, vom alege să respingem un compromis prost al Consiliului şi să avem o amânare de 2 luni".

Tot ieri, deputaţii europeni au subliniat că PE îşi va da avizul doar pentru un buget care îndeplineşte ambiţiile Uniunii Europene. Majoritatea deputaţilor au insistat că finanţarea suficientă este esenţială pentru realizarea unor ambiţii comune, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, trans­formarea digitală şi ecologică şi consecinţele sociale ale acestora şi sprijinirea în continuare a regiunilor şi oraşelor, fermierilor, tinerilor, cercetătorilor sau antreprenorilor. Implementarea Pactului ecologic cu un buget redus, de exemplu, ar însemna diminuarea programelor UE de succes în altă parte a bugetului, au subliniat deputaţii.

La doar o zi după ce Marea Britanie a ieşit din UE, o parte dintre liderii europeni s-au reunit în cadrul unui summit în Portugalia, pentru a stabili o strategie comună legată de fondurile de coeziune. Cele 17 state participante, cele mai multe din sudul şi estul Europei, vor să convingă Uniunea să nu reducă aceste fonduri, care au rolul să estompeze diferenţele dintre statele europene. Dincolo de graniţele UE, în Marea Britanie nu toţi locuitorii s-au împăcat cu ieşirea Regatului din Uniune.

Din punct de vedere economic, România nu va fi foarte afectată, susţin diplomaţii români care se ocupă de Brexit

Diplomaţii români care se ocupă de Brexit susţin că, din punct de vedere economic, România nu va fi foarte afectată, mai ales că în noul exerciţiu bugetar al Comisiei Europene fondurile de coeziune propuse pentru România ar urma să fie mai mari cu 8% faţă de bugetul actual şi să ajungă la 31 de miliarde de euro. Totuşi, un studiu al Colliers International Ro­mania avertizează că 8% dintre exporturile de servicii autohtone merg în Marea Bri­tanie. Astfel, în 2018, aceste exporturi au fost de 1,8 miliarde de euro (în special echipamente tehnice, utilaje). Estimarea din raportul Colliers sugerează că în comerţul dintre România şi Marea Britanie ar putea fi, după Brexit, o scădere de 10%, iar Produsul Intern Brut ar fi afectat cu 0,1%, fiindcă Regatul Unit se află pe locul al patrulea în topul destinaţiilor de export ale României.

Redistribuirea bugetului UE - binecuvântare şi povară

Bugetul Uniunii Europene reprezintă un "caşcaval" din care fiecare ţară membră vrea să taie o felie cât mai groasă şi, dacă se poate, să contribuie cât mai puţin la realizarea lui.

Studiul "Redistribuire cumulată prin bugetul UE şi instituţiile de asistenţă financiară 2008 - 2017", realizat de Centrum fur Europaische Politik, oferă date foarte interesante legate de contribuţia la bugetul UE şi de sumele atrase de statele membre din banii europeni.

Conform cercetării citate, există două campioane la primire: Grecia, cu 114,383 miliarde euro şi Polonia, cu 103,692 miliarde euro, dar şi două ţări "care bagă adânc mâna în buzunar" - Germania, cu -137,654 miliarde euro şi Franţa, cu -79,754 miliarde euro. Dintre marile ţări din zona euro, doar Spania a obţinut din redistribuiri 34,117 miliarde euro. În afară de Germania, celelalte două ţări majore din zona euro, Franţa şi Italia, s-au situat pe locul al şaptelea, respectiv al uns­prezecelea, cu o povară anuală pe cap de locuitor de 121 şi 89 euro. Cu 101 euro, Regatul Unit - al treilea cel mai mare plătitor net din bugetul UE - se află pe locul al zecelea. Această sarcină rezultă aproape exclusiv din bugetul UE. În ciuda "compromisului britanic", Regatul Unit a plătit cu 6,4 miliarde euro pe an mai mult în bugetul UE decât a primit. Acest decalaj trebuie să fie închis după ce ţara a părăsit Uniunea, mai arată studiul cepStudy.

Acesta subliniază că ţara noastră stă relativ bine din acest punct de vedere, pe poziţia a cincea, cu 34,117 miliarde euro dobândiţi prin redistribuire în perioada 2008-2017, în urma Portugaliei şi Ungariei, dar înaintea Spaniei, Cehiei, Bulgariei şi Slovaciei. Bugetul UE este finanţat în mare măsură din contribuţiile statelor membre din bugetele naţionale. Aceste contribuţii reprezintă o povară financiară pentru statele membre. Fondurile de la bugetul UE care sunt distribuite pentru măsuri aplicabile în statele membre scutesc povara care cade pe bugetele naţionale. Astfel, redistribuirea are loc atunci când, în echilibru, un stat membru primeşte mai multe sau mai puţine fonduri din bugetul UE decât contribuie la acesta. Nivelul ridicat de redistribuire în favoarea Greciei s-a datorat, pe de o parte, faptului că ţara a primit mai mulţi bani de la bugetul UE decât a contribuit şi, pe de altă parte, pentru că a profitat de rata dobânzii favorabile pentru asistenţa financiară.

ECONOMISTUL MIRCEA COŞEA, 11 FEBRUARIE 2020: 

"După Brexit, Uniunea Europeană nu mai este ce a fost. Nu trebuie realizată o analiză doctă şi elitistă pentru a înţelege că Brexit-ul reprezintă un eşec al unuia dintre cele mai eficiente şi longevive proiecte politice europene, acela al creării unei pieţe economice şi monetare unice în scopul menţinerii păcii, a creşterii economice şi a asigurării bunăstării celei mai mari parţi a populaţiei europene. (...) Ieşirea Marii Britanii din angrenajul comunitar nu poate să nu determine la nivelul Uniunii unele schimbări majore de strategie şi de orientare a politicilor europene. Una dintre aceste schimbări o identific a fi în domeniul acordării şi accesării fondurilor europene. Doresc să atrag atenţia asupra faptului că aceste schimbări pot afecta puternic România, ceea ce ne-ar obliga să luăm urgent măsuri pentru a preîntâmpina şi atenua efecte nedorite. Este logic că plecarea unui contributor important duce automat la reducerea potenţialului total de finanţare a fondurilor, dar nu această problemă o consider de primă importanţă, deoarece, la nivelul individual al membrilor, cuantumul fondurilor poate rămâne constant, chiar dacă pe ansamblu el se micşorează".

EURODEPUTATUL CORINA CREŢU, IANUARIE 2019:

"România are prevăzută, în propunerea Comisiei Europene, o alocare pe politica de coeziune, pentru perioada 2021 - 2027, de 31 miliarde euro, cu 8% mai mult faţă de intervalul 2014 - 2020".

VIKTOR ORBAN, PREMIERUL UNGARIEI, 2 FEBRUARIE 2020:

"Anul acesta va fi foarte dificil şi dacă nu suntem capabili să facem un buget mult mai bun ca cel din ultimii şapte ani, nu putem accelera creşterea economică în Uniunea Europeană".

UNICREDIT, IUNIE 2016:

Cel mai mare impact pe termen lung al votului pro-Brexit asupra României ar putea fi diminuarea fondurilor europene pe care România le va putea accesa în următorii ani, arătau, în iunie 2016, studii realizate de specialiştii Unicredit. Economistul şef al Unicredit Bank, Mihai Pătrulescu, sublinia că, din punct de vedere al fondurilor UE, opinia predominantă este că ţările cu absorbţie ridicată ca procent din PIB (Polonia, Ungaria şi Ţările Baltice) sunt cele mai vulnerabile în cazul în care Marea Britanie îşi retrage contribuţia financiară la bugetul UE. Cu toate acestea, estimarea UniCredit era că statele cu o performanţă slabă în absorbţia de fonduri, în special România, vor avea de suferit cel mai mult: "Punctul nostru de vedere se bazează pe faptul că sistemul va favoriza primele cereri de finanţare, iar ţările mai agile vor accelera absorbţia fondurilor UE. Între timp, ţările cu o absorbţie redusă precum România ar rămâne cu un volum scăzut de fonduri disponibile pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul actualei perioade bugetare".

Siegfried Mureşan: "Nu există încă o sumă negociată pentru România"

Guvernele statelor membre negociază, în aceste zile, viitorul Buget multianual al Uniunii Europene 2021-2027, ne-a spus, ieri, eurodeputatul Siegfried Mureşan, precizând că încă nu există o sumă negociată pentru Ro- mânia.

Domnia sa ne-a transmis: "Propunerea iniţială a Comisiei, din 2018, prevedea, într-adevăr, o creştere de 8% a fondurilor de coeziune pentru România, până la o alocare de 27,2 miliarde de euro. La agricultură, Comisia propunea pentru România o mică reducere, de la aproximativ 20 de miliarde de euro, la 18,2 miliarde de euro. Dar aceasta era doar o propunere de acum doi ani, înainte de a începe negocierile.

După ce guvernele vor ajunge la un acord pe viitorul Cadru Financiar Multianual, vom şti ce sumă este propusă pentru România şi va veni rândul nostru, al Parlamentului European, să aprobăm sau să respingem acordul propus de guvernele statelor membre.

Noi avem ultimul cuvânt de spus şi vreau să spun foarte clar: dacă trebuie să alegem între o amânare de 2 luni şi un buget prost pentru Uniune pe următorii 7 ani, vom alege să respingem un compromis prost al Consiliul şi să avem o amânare de 2 luni".

Marea Britanie era un stat membru contributor net la Bugetul Uniunii Europene, iar ieşirea Marii Britanii din UE va genera o scădere a contribuţiilor la bugetul european, ne-a mai spus europarlamentarul. Domnia sa a completat: "Putem gestiona această gaură fie prin creşterea contribuţiilor celorlalte state membre, fie prin adoptarea unui buget multianual mai simplu, fie prin introducerea de noi resurse proprii de finanţare la nivelul Uniunii Europene.

Eu spun că, având în vedere priorităţile actuale ale Uniunii Europene, având în vedere ambiţiile Comisiei Europene în ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climaterice, cercetarea şi inovarea, având în vedere nevoia de a finanţa în continuare agricultura şi coeziunea în Uniunea Europeană, nu putem vorbi despre o reducere a bugetului Uniunii Europene.

Soluţia pe care o susţinem noi, Grupul PPE din Parlamentul European, este introducerea de noi resurse proprii de finanţare a Bugetului Uniunii Europene, care vor reduce contribuţiile statelor membre şi ne va permite să ne finanţăm priorităţile".

Redistribuirea între statele membre ale Uniunii Europene

Studiul cepStudy calculează redistribuirea între ţările UE, între 2008 şi 2017, prin bugetul UE, instituţiile de asistenţă financiară şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Cifrele ilustrează avantajele şi dezavantajele apartenenţei la UE. Astfel, faptul că o ţară contribuie net la bugetul UE sau răspunde prin asistenţă financiară pentru datoriile altor state membre, nu înseamnă că apartenenţa la UE sau introducerea euro este dezavantajoasă pentru statul membru în cauză.

Redistribuirea prin intermediul instituţiilor europene de asistenţă financiară

Asistenţa financiară, destinată statelor membre care sunt expuse riscului de insolvenţă, a fost oferită până în prezent ţărilor non-euro prin "facilitatea balanţei de plăţi" (art. 143 TFUE) şi ţărilor din zona euro prin împrumuturi bilaterale, la care pot fi adăugate şi următoarele organizaţii interguvernamentale, conform studiului citat: Mecanismul european de stabilizare financiară (EFSM), Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) şi Mecanismul european de stabilitate (MES). Redistribuirea în favoarea ţării beneficiare apare atunci când rata dobânzii efective este sub rata dobânzii de pe piaţă. În schimb, statele membre care garantează asistenţa financiară sunt împovărate, deoarece ratele dobânzilor reale nu acoperă în mod adecvat riscul de neplată.

Redistribuirea prin Banca Europeană de Investiţii

Pentru a calcula redistribuirea prin BEI, a fost stabilită pentru prima dată cota creditelor BEI din fiecare stat membru. În cazul în care cota unui stat membru a fost mai mare decât cota de capital a BEI şi împrumuturile BEI sunt mai ieftine decât cele ale băncii naţionale a statului membru acesta va beneficia de redistribuire de fonduri. Iar dacă facem operaţiunea inversă iar cota unui stat membru a fost mai mică decât cota de capital a BEI, deci a primit mai puţine împrumuturi, iar banii oferiţi de BEI sunt mai ieftini decât cei ai băncii naţionale a statului membru, atunci lipseşte avantajul ratei dobânzii, deci nu va beneficia de redistribuire, mai spun specialiştii menţionaţi. Întrucât debitorii BEI sunt actori privaţi, o redistribuire prin BEI nu are ca rezultat direct o creştere sau o reducere a sarcinii pentru bugetul public.

--------------------

Situaţia fondurilor europene la 10 Ianuarie 2020, conform MFE:

- 11,04 miliarde euro - bani europeni intraţi în România prin Politica de Coeziune şi Politica Agricolă. Acestor sume li se adaugă încă 7,92 miliarde euro - plăţi directe către fermieri;

- 26,43 miliarde euro - valoarea totală a liniilor de finanţare deschise, reprezentând 96,5% din alocarea totală a României;

- 46,75 miliarde euro - valoarea proiectelor depuse pentru aceste linii de finanţare;

- 29,4 miliarde euro - valoarea totală a contractelor de finanţare semnate, rata de contractare ajungând la 105% din alocare;

- Rata de absorbţie a României este 36%, raportat la media UE, care este de 39%.

--------------------

Pe termen mediu şi lung, Brexit-ul prefigurează fragmentarea Uniunii Europene, potrivit lui George Friedman, cunoscutul expert în geopolitică.

Friedman insistă că "tensiunile din UE nu reflectă dezacorduri marginale", ci chestiuni "fundamentale" pentru că interesele şi identităţile naţionale nu pot fi mereu reconciliate cu "interesele europene slab definite", de aceea UE se îndreaptă spre "o criză existenţială" şi "poate supravieţui", dar numai ca "o coaliţie de naţiuni". În plus, după cum creiona The Independent, pe harta Europei există haşurate 16 regiuni cu probleme de stabilitate, din care opt se află în Estul Europei şi Balcani (centrul României, marcat prin Ţinutul Secuiesc, estul Mării Egee, zona din jurul Ciprului, estul Mediteranei, sudul Bulgariei, Kosovo, Ucraina, Republica Moldova), trei în nord-estul Europei (ţările baltice, Belarus şi enclava rusă Kaliningrad) şi cel puţin două în vestul Europei (Catalonia, în Spania şi Flandra, în Belgia).

Opinia Cititorului ( 4 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Contributia statelor e doar unul din multi parametrii. Normal ca neamtul, francezul sau englezul e nemultumit cand citeste ca tara sa respectiv el contribuie cu x €. Pentru o analiza corecta, ar trebui sa stim si rata de absorbtie a fondurilor europene. Alt parametru care nu e luat in calcul sunt fluxurile financiare dintre tari: O parte a profitului BCR si Petrom merg in Austria, Dacia in Franta, Kaufland, Metro, Lidl, Conti, Bosch, Hella etc. in Germania. Deci nu m-ar mira ca Germania sa contribuie cu 137 mrd. €, dar defapt sa castige de exemplu 150 mrd. €. Un lucru e sigur: noi, Bulgarii, Ungurii etc. n-am fost invitati in EU ca sa fim subventionati sau din Motive altruiste.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Ha,ha,ha bah Jiji, spusesesi ca nu e nimic daca UK iese din UE. Acuma ai o problema cu banii. Cind lira sterlina era mai puternica decit euro asta nu era degeaba. Acoperea mecanismele prin care tarile care sint in dezvoltare ca Romania sint net contributoare la Germania, si altii. Binenteles ca nemtii, austriecii si altii au primit Romania in UE sa aiba o piata si pentru ei. Nu este simplu sa duci cu zaharelu pe ciinele care este mort de foame. Deocamdata a inceput doar cearta pe bani dar sa vezi cum se vor bate pe ultimul fir de iarba, cam cum se bat berbecii pe care-i pastoresti tu.

      Succesuri iti doreste unul care traieste bine mersi in Anglia. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    a plecat al 3lea contributor la bugetul UE: UK.

    Angliei ii va fi clar mai bine in afara UE.  

    Dar UE... eheeee ... UE se va rupe in flacari sub presiunea certurilor interne

    pregatiti-va de eur/usd SUBPARITAR la finalul acestui an sau anul viitor ... vai de curul si mama euro-ului .... mutati-va banii in usd bezmeticilor sa mai salvati ceva !  

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. nota : '' Angliei ii va fi clar mai bine in afara UE. '' = si asta indiferent tot ce zic propagandistii ieftini in presa .... UK TRESALTA DE BUCURIE SI DE CRESTERE ECONOMICA, UE INCEPE CADEREA!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS