Un român din trei nu are un plan de rezervă în cazul pierderii principalei surse de venit a familiei

Aproape o treime dintre români (29%) declară că nu are încă niciun plan pentru situaţia în care, din cauza unui accident sau a unei boli grave, nu ar mai putea contribui la veniturile familiei, arată cea mai recentă ediţie a Barometrului UNSAR-IRES privind percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

În cazul celor care au un luat în calcul un astfel de scenariu, familia rămâne principalul sprijin financiar. Astfel, 47% dintre români spun că s-ar baza pe sprijinul celor apropiaţi, în creştere cu 4 p.p. faţă de 2025. Economiile personale reprezintă a doua opţiune indicată de respondenţi (36%), fiind urmate de asigurările de viaţă. Acestea înregistrează, de altfel, şi cea mai mare creştere faţă de anul anterior. Astfel, 17% dintre români declară că au o asigurare de viaţă pentru a-şi proteja veniturile familiei în cazul producerii unor evenimente neprevăzute, cu 6 p.p. mai mult decât în 2025.

„Orice familie poate fi pusă, la un moment dat, în faţa unui eveniment care îi afectează veniturile. Ne bucură faptul că tot mai mulţi români aleg asigurările de viaţă ca instrument de protecţie financiară, însă faptul că aproape o treime dintre respondenţi nu au încă niciun plan arată că există încă un potenţial important de creştere a gradului de protecţie financiară”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Preşedinte & Director General al UNSAR.

Evoluţia pieţei confirmă aceste tendinţe. Astfel, numărul contractelor de asigurări de viaţă în vigoare a depăşit pragul de 2,2 milioane, pe fondul interesului tot mai mare pentru acest tip de poliţe. În acelaşi timp, deficitul de protecţie financiară continuă să se adâncească, ajungând la 165.400 lei pentru fiecare familie din România, ceea ce evidenţiază decalajul dintre resursele disponibile şi nevoile financiare care pot apărea în urma unor evenimente neprevăzute.

„Construirea rezilienţei financiare ţine de un ansamblu de măsuri care includ informare, planificare şi acces la instrumente de protecţie adecvate. Creşterea nivelului de educaţie financiară şi încurajarea comportamentelor responsabile prin politici publice pot contribui semnificativ la reducerea vulnerabilităţii financiare a familiilor”, a declarat Roxana BĂLUŢĂ, Specialist Asigurări de Viaţă şi Sănătate şi Coordonator Programe în cadrul UNSAR.

Barometrul UNSAR-IRES privind percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România este realizat anual şi urmăreşte modul în care românii percep principalele riscuri cu care se confruntă, precum şi atitudinile şi comportamentele acestora în raport cu protecţia financiară.