ÎN RITM ANUALAvem creştere economică de 6,5% la jumătatea lui 2021

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 18 august

Avem creştere economică de 6,5% la jumătatea lui 2021

Economia noastră a crescut cu un ritm sub aşteptări, de 1,8%, în perioada aprilie-iunie 2021, faţă de trimestrul anterior Dinamica anuală a PIB a accelerat la 13%, pe fondul bazei scăzute din trimestrul al doilea din 2020 Mircea Coşea, economist: "Sursa revenirii economiei este o permanentă intrare pe piaţa de credit internaţională şi internă"

Economia ţării noastre a crescut cu un ritm uşor sub aşteptări în cel de-al doilea trimestru al acestui an, înregistrând o dinamică de 1,8% comparativ cu primul trimestru din 2021, când Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 2,5% în ritm trimestrial. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2020, când economia a fost afectată puternic de restricţiile anti-pandemie, PIB-ul României a crescut cu 13% în trimestrul al doilea, potrivit estimărilor "semnal" publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Totodată, creşterea economică la jumătatea anului este de 6,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2020.

Principala contribuţie la creşterea dinamicii anuale a PIB este adusă cel mai probabil de consumul privat, principala componentă a PIB, în contextul manifestării cererii anterior reprimate - comerţul cu amănuntul, principalul indicator al consumului privat, a crescut cu o dinamică anuală de peste 24% în al doilea trimestru. Totodată, Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, arată că evoluţia din trimestrul al doilea a PIB a fost determinată inclusiv de consolidarea momentului favorabil la nivelul investiţiilor productive, motorul economiei din perspectiva cererii agregate.

Creşterea dinamicii anuale a activităţii economice la un nivel de două cifre, pe fondul efectului de bază asociat contracţiei economice severe de 10,5% din trimestrul doi de anul trecut, va fi cel mai probabil urmată de o scădere moderată a acesteia în trimestrul al treilea, după cum arată minuta şedinţei de politică monetară a BNR din august.

Potrivit analiştilor, cererea reprimată în timpul pandemiei de la nivelul gospodăriilor şi investiţiile publice, finanţate prin fonduri UE, ar trebui să rămână principalii factori de creştere economică în următoarele trimestre. De menţionat că BCR anticipa o creştere trimestrială de 2% a PIB în trimestrul al doilea şi un ritm de creştere anuală de 15,4%, pe fondul efectului de bază.

Valentin Tătaru, ING: "Datele INS ajută BNR să menţină dobânda la şedinţa din 5 octombrie şi să înceapă ciclul de majorări în noiembrie"

Valentin Tătaru, economist şef ING Bank, arată că revizuirea operată creşterii economice din primul trimestru a redus din punct de vedere statistic creşterea anuală din trimestrul al doilea, în condiţiile în care estimarea ING era de un avans anual de 14,5%. Tătaru estimează o creştere a PIB de 7,5% în 2021 şi de 5,0% în 2022.

"Ca deobicei, informaţiile sunt prea puţine în estimările semnal, iar detalii privind componentele PIB vor fi oferite abia pe 7 septembrie. Este de aşteptat totuşi ca o mare parte din creştere să fi venit din consumul privat care a fost impulsionat de cererea reprimată care încă există (în economie). Investiţiile - în principal cele publice - au continuat probabil să aibă o contribuţie pozitivă, în timp ce contribuţia negativă a exportului net este posibil să se fi ameliorat", afirmă Tătaru.

Potrivit acestuia, "după o vară foarte relaxată din perspectiva coronavirusului, marcată de un număr foarte redus de infectări zilnice, dar şi de o rată foarte scăzută de vaccinare, România este în prezent la începutul celui de-al patrulea val de infectări Covid-19, vârful acestui val fiind estimat să se materializeze undeva în mijlocul lunii septembrie".

"Autorităţile au clarificat deja că impunerea de restricţii precum cele implementate în precedentele valuri nu este luată în calcul. Totuşi, incertitudinile rămân şi s-au tot adunat (inclusiv unele contre sporadice în coaliţia de guvernare: România încă aşteaptă aprobarea UE pe Planul său de redresare şi rezilienţă şi există încă multe necunoscute cu privire la tendinţa ascendentă a aşteptărilor inflaţioniste sau cu privire la strategia de consolidare fiscală care urmează să fie publicată în următoarele luni", mai afirmă Tătaru.

Domnia sa adaugă: "Cu toate acestea, ne menţinem estimarea de creştere a PIB la 7,5% în 2021 şi 5,0% în 2022. Riscurile la adresa creşterii economice rămân înclinate moderat pe partea pozitivă, dar într-o măsură mai mică după publicarea datelor de astăzi (ieri - n.r.). Asta ar trebui să ajute banca centrală să menţină politica la şedinţa din 5 octombrie şi să înceapă ciclul de majorare a dobânzilor în noiembrie. Până atunci vom avea o imagine mai bună asupra impactului celui de-al patrulea val de infectări, asupra execuţiei bugetare şi posibil ceva mai multă claritate pe scena politică (după încheierea alegerilor interne din PNL)".

BCR revizuieşte uşor în scădere estimarea de creştere a economiei noastre în 2021

Ca urmare a datelor INS, BCR şi-a revizuit pentru a treia oară în acest an estimarea de creştere a Produsului Intern Brut al României în 2021 la +7,4%, de la +8% (iniţial +2,7%). De menţionat că inclusiv guvernul şi-a revizuit pentru a treia oară estimarea privind creşterea PIB în 2021, aceasta fiind în prezent de +7%.

Ciprian Dascălu, economist la BCR, afirmă că serviciile au fost cel mai probabil motorul creşterii economice în trimestrul al doilea. Acesta evidenţiază declinul trimestrial de -0,7% al producţiei industriale din trimestrul al doilea din 2021, avansul trimestrial de +2% al sectorului de construcţii şi creşterea serviciilor destinate întreprinderilor de +5,5% în primele două luni ale trimestrului doi, comparativ cu primul trimestru din 2021.

Ciprian Dascălu spune: "Serviciile pentru populaţie au crescut cu +11,4% trimestru/trimestru în perioada aprilie - iunie 2021, după un salt de 31,3% în primul trimestru, beneficiind de manifestarea cererii amânate, susţinute suplimentar de o piaţă a muncii rezilientă la criză şi de o accelerare a creşterilor salariale nominale. Consumatorii au cheltuit mai mult, împingând vânzările cu amănuntul la un avans de +5,8% în trimestrul al doilea din 2021, după o contracţie uşoară în primul trimestru din 2021. Decelerarea ritmului de creştere a depozitelor constituite de clienţii de retail sugerează că gospodăriile îşi pun la lucru economiile acumulate în criză".

Economistul subliniază şi avansul indicatorului de încredere în economie (ESI) calculat de Comisia Europeană, la o valoare medie de 102,7 puncte în trimestrul al doilea, de la 90,7 puncte în primul trimestru.

"Încrederea s-a îmbunătăţit în toate sectoarele, chiar dacă a rămas sub nivelurile pre-Covid-19. Indicatorul privind aşteptările de angajare (EEI) a atins 110,6 puncte în trimestrul al doilea, cel mai ridicat nivel mediu trimestrial din istoria datelor, sugerând condiţii tensionate pe piaţa muncii în perioada următoare", mai arată Ciprian Dascălu.

Mircea Coşea: "Avem această revenire prin utilizarea ratei de îndatorare"

La rândul său, economistul Mircea Coşea spune că revenirea se datorează în principal consumului privat şi mai precis lichidităţilor împrumutate şi injectate în economie.

Domnul Coşea afirmă: "Condiţiile acestei reveniri sunt de natură toxică. Ele sunt bazate pe existenţa unor deficite extrem de periculoase, bugetar, de cont curent şi al balanţei comerciale, ceea ce arată că aceasta este o creştere economică ce se bazează pe o revenire a consumului, după etapa anterioară a pandemiei, pe baza unei lichidităţi în aşteptarea redeschiderii pe care populaţia a avut-o, dar şi a unei lichidităţi care s-a păstrat în societate ca urmare a lipsei de reformă în sectorul salarial al bugetarilor. Bugetarii, în România, au venituri extrem de mari, raportat la sectorul privat, extrem de importante din punctul al puterii de cumpărare de intrare pe consum, or de la venirea guvernului de coaliţie nu a existat, deşi s-a declarat că va avea loc, nicio reformă din punctul de vedere al reglementării raportului dintre veniturile din sectorul public şi cel privat. Aşa încât această păstrare a lichidităţii la nivel public, cu salarii foarte mari în sectorul administrativ, a dus la o creştere a consumului, caracterizat prin două elemente: consum pe import - care duce la dezechilibrarea balanţei comerciale - şi consum pe împrumut - care duce la debalansarea contului curent. Avem această revenire prin utilizarea ratei de îndatorare ca factor de creştere. Economia nu poate să aibă o revenire prin factori care nu ţin de esenţa ei: de eficientizare, de modernizare. Sursa revenirii economiei României este o permanentă intrare pe piaţa de credit internaţională şi internă care a ajuns la o rată de îndatorare de 50% din PIB".

Domnia sa mai spune că, în condiţiile în care nu există niciun program economic sau o guvernare clară în România, în aceste luni, pe fondul alegerilor interne de la nivel politic, o accelerare a creşterii economice ar trebui să dea de gândit în condiţiile în care inflaţia s-ar putea să devină şi mai puternică, iar după perioade de exuberanţă vine şi o încetinire care ar putea să pună probleme.

"Se aduce o anumită fragilizare a economiei din punctul de vedere al unor impulsuri externe care ar putea veni. De exemplu, o accentuare a crizei printr-o inflaţie foarte mare la nivel internaţional sau o creştere importantă, aproape periculoasă, a tarifelor la energie - electricitate, gaze naturale şi carburant", conchide Mircea Coşea.

Economia zonei euro a înregistrat o dinamică trimestrială de 2% în trimestrul al doilea

În al doilea trimestru din 2021, economia zonei euro a crescut în ritm trimestrial cu 2%, în timp ce economia UE a înregistrat o dinamică trimestrială de 1,9%, potrivit estimărillor semnal publicate ieri de Eurostat. În primul trimestru din 2021, PIB-ul zonei euro a suferit o contracţie de 0,3%, în timp ce pe totalul UE economia a scăzut în trimestrul întâi cu 0,1%.

Opinia Cititorului ( 13 )

  1. OBS: de ce nu puneti graficul istoric al pibului? (ala de se duce pana in 1950?)

    Sa vada si lumea cum a cazut Ne’Nicu odata cu caderea pibului pe trend! 

    Pibul arata ca se intra in recesiune; ce a fost in 2020-2021 nu se poate numii recesiune ci bula de credit asa cum cade ciclic; curba pibului arata clar franare / arcuire ce tinde sa coboare. 

    Pana in 2022-2024 o sa fie clara treaba. 

    semnat comenturi “cretine” 

    1. OBS: de ce nu pui tu graficul istoric al pibului? (ala de se duce pana in 1950?)

      Hai, pune-l tu, sa vada lumea ce destept esti tu pe trend in axul timpului!

      De fapt, si eu as vrea sa vad datele astea. Stiu ca a fost destul de greu sa gasesc datele pana prin 1970 referitor la datoria external. E interesant cum datoria externa atinge varful de 27% in 1980 ca sa ajunga la 0% in 1989. In 2001 suntem din nou pe la 27% ca sa mergem pe la 12% in 2008. In 2010 am sarit imediat la 29% din PIB datorie externa cu varf in 2014.

      Desigur, anul asta trecem de 50% (probabil am trecut dar se manaresc datele sa iasa la 49.(9)% ca sa nu se schimbe cadrul juridic). 

      Mai relevant este graficul din ultimii 2000 de ani cand bula de credit de pe timpul lui Ramses a facut implozie. Va rog sa imi aduceti trei cesti de cafea ca nu ma simt destul de surescitat acum si iese prost predictiile.

      il am in calculator desteptule!

      ps: vezi ca e gratis pe net desteptule! 

      Datepe noastre economice se afla in mai multe rapoarte financiare din mai multe banci centrale din lume! 

      Eu am gasit rapoarte istorice despre Romania / teritoriul Romaniei in banca angliei, frantei, italiei, japoniei, usa! 

      Sunt GRATUITE pacat ca nu stiti sa puneti intrebarile corecte! 

      Spot la facut “bani”! 

      semnat comenturi “cretine” 

      vezi rapoartele / datele din banca mondiala (WB), IBS... cat si graficele.

      pib (GDP / GNP) istoric pe teritoriul Roman 1860 se pleaca din valea plangerii bula din 1877 maxim potential 1915-1918 (marea unire se face exact in pornirea caderii economice din trend doar ca extazul unirii mascheaza pe moment caderea si angreneaza creditarea in pierdere pana in WW1) se sta in depresie pana la sfarsitul WW2 1945 intre cele doua WW apare o bula de credit in depresie pe teritoriul Romaniei (vecinatati si in usa) 1927-1928 urmata de soc sever depresiv tot in trendul depresiv). 

      Se intra iar pe ciclu de crestere prin forma de creditare ca impuls sever de crestere din partea Guvernelor - politici noi economice adoptate (comuniste in unele piete si democratice in contrabalansare). 

      1952 se curata piata de “banii” devalorizati si se tine o bula de credit pana in 1982 MEGA EXTAZ FINANCIAR in COMUNISM odata cu trendul de crestere al populatiei productive ca pondere in societate. 

      Populatia productiva face / livreaza o Mera bula in nasteri copii in timp ce iei incep sa scada ca pondere in productivitate reala pe trend, simultan cu cresterea consumului ce a dus la o arcuire a inflatiei pana in 1993 (ca acceleratie procentuala in termeni reali). 

      In 90 Romania tara abandonurilor se sta in depresie pana in 99-2000 iar 2001 se da drumul la alta bula de credit (banca centrala usa printeaza miliarde sa sustina etc teroeism / razboi; banii / creditarea se varsa in toate pietele) 

      Bula pesneste in 2006-2006 (termeni reali) si 2008-2009 (termeni nominali) efect de propagare in piata globala la diferente de trimestre. 

      Avem curatare (ascundere sub pres colaterale / derivate toxice si redenumite - unele) de credit 2011-2014. 

      O noua bula a inceput din minimul 2012 din ciclul de credit (daca nu crezi vezi ca am postat grafic istoric pe youtube) 

      Bula de credit tine 9 ani in termeni reali si 14 ani in termeni nominali ( in functie de migratia banilor din piata x in y; piata y poate sa aibe bula de credit lungita in timp ce x cade mai rapid pe ciclu - fuga capitalului nominal din x in y trage x in jos si salta y ex: cipru grecia italia pe trend cu fuga romanilor cu capital nominal de la ei din tara in timp ce firmele / oamenii din tarile respective creditau la maxim pe ciclu din cauza randamentelor colosale oferite de productivitatea ieftina a romanilor poponezilor bulgarilor moldovenilor; exact aceeasi bula se repeta in UK germania franta belgia austria elvetia - productivitatea ieftina salta randamentele pana cand productivitatea se uzeaza / face exit si pleaca cu tot cu capitalul nominal economisit din pietele respective) 

      bula egiptului si a romei a cazut cand nu mai reusesu sa importe “sclavi” in ziua de astazi se numesc “salariati” aceeasi forma de productivitate ieftina ce salta randamenteke in alte piete. 

      OBS: bine imperiile au cazut din cauza mai multor factori (expansiune credit, deficite mari, ocupare teritorii vaste si pierderea controlului, coruptia mare din sistem, scaderea randamentelor in interiorul lor, agasarea din partea “teroristilor” vremurilor respective, etc). 

      pss: UK bula severa de credit!!! Mai mare ca aia din USA si nimeni nu doreste sa vorbeasca de ea. 

      bula din usa a rasuflat procentual mai mult ca bula din uk! 

      UK a mentinut (si mentine) bula de credit la cote mega alarmante!!! 

      Pe cat de privita e fedul pe atat de omisa este banca angliei ce a inceput sa manance la propriu vechiturii din piata (active financiare ce pocnesc la foc automat / colaterale / derivate - doar ca sa mentina iluzia expresiei nominale la restul activelor din piata reala exacerband indatorarea si scotand clase de oameni in asi mai permite o locuinta). 

      semnat comenturi “cretine”

    locomotiva Europei by Calin Tariceanu.....crestere datorata guvernelor si institutiilor publice pline de hoti......datorata nu in ultimul rind a populatiei bugetare,pensionare si asistata social, din care e formata populatia ramasa captiva.

    1. România stat condus de uriasa bandă de idioti-nativ, criminala clica securista. Neam de neamul lor incompetenți, leneși și hoți.

      sa vina Dragnia si veorica sa ne salveze!

    In ce s-au dus imprumuturile?In cheltuieli aberante.

    PIB nominal

    PIB-ul nominal este forma uzuală de comparație a produsului intern al țărilor sau regiunilor. Acesta redă suma valorii adăugate interne în prețurile actuale ale pieței. Dezavantajul este că prin modificări ale valorii banilor, PIB poate fi "falsificat". Astfel, o modificare de 3% a ratei inflației, în aceleași condiții ale producției de bunuri, duce de asemenea la o creștere cu 3% a PIB-ului. 

    Deflatorul PIB

    Deflatorul PIB este procentul obținut din PIB-ul nominal și cel real. Deflatorul PIB se folosește de exemplu pentru a descoperi proporția de dezvoltare economică influențată de inflație într-o perioadă anume de timp. 

    1. astia zic crestere cand e cadere in termeni reali (catu).

      Caderea reala are evect de cv trimestre pana se observa si in rapoartele lor financiare. 

      Eu afiseaza ce se vede in oglinda retrovizoare! 

      Ei au vazut caderea si au bagat “nos” decredit / bani in piata ca sa poata vedea iar platoul doar ca uita uzura finala a acceleratiei data de “nos”. 

      se vor concentra in urmatoarele trimestre cum sa “planeze” cu motoarele ce intra la relantiu. 

      semnat comenturi “cretine” 

    obs: asa crestere economica avem ca a inceput bancnota lui Eminescu sa circule procentula mai marein piata!

    De aia 200 de lei nici nu mai zic. 

    Am vazut ”cresterea” multumesc Isarescule si Ctule ca ma ajutati sa sting mai rapid vechea creditare! 

    Astept hartia de1000 si 2000 cirulata Isarescule dar tu ma intristezi cu adoptarea euro. 

    Pacat, era mai distractiv pe lei. 

    semnat comenturi “cretine” 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

26 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9476
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2587
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6280
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8750
Gram de aur (XAU)Gram de aur246.8735

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro