Incendiile din Grecia au crescut temperatura solului cu până la 10 grade Celsius

Temperaturile la suprafaţa solului în regiunile din jurul capitalei Greciei au crescut cu până la 10 grade Celsius, în doar un an, ca urmare a incendiilor forestiere devastatoare din vara anului 2024, arată un studiu publicat de Observatorul Naţional din Atena. Concluziile cercetării, realizate de unitatea Meteo a institutului, scot în evidenţă impactul de durată pe care pierderea vegetaţiei îl are asupra microclimatului regional.

• Satelitul care măsoară urmele focului

Folosind date satelitare de înaltă rezoluţie, cercetătorii greci au urmărit modificările temperaturii la suprafaţa solului înainte şi după incendiile majore din zonele Varnavas şi Penteli - două regiuni împădurite situate la nord-est de Atena. Instrumentele satelitare au înregistrat un salt considerabil în temperatura solului între iulie 2024 (înainte de incendii) şi iunie 2025, când multe dintre zonele afectate rămâneau încă lipsite de vegetaţie. Astfel, în cele mai afectate regiuni, solul a devenit cu până la 10°C mai fierbinte, faţă de aceleaşi zone cu un an în urmă. „Este o creştere extraordinară, care nu poate fi explicată doar prin variaţii meteorologice normale”, se arată în raportul Meteo.

• Microclimatul urban sub presiune

Această schimbare evidenţiază o realitate alarmantă: distrugerea vegetaţiei nu afectează doar biodiversitatea sau calitatea aerului, ci modifică efectiv climatul local, favorizând formarea insulelor de căldură şi amplificând riscurile pentru sănătate. „Pierderile de vegetaţie au un impact direct şi dramatic asupra capacităţii solului de a reflecta şi de a disipa căldura. Suprafeţele arse absorb mai multă radiaţie solară, iar lipsa copacilor reduce umiditatea şi efectul de umbrire”, au explicat cercetătorii greci.

Chiar dacă măsurătorile se referă strict la suprafaţa solului, specialiştii estimează că temperatura aerului la nivelul solului a crescut şi ea, chiar dacă într-o proporţie mai redusă.

• Un model climatic tot mai periculos

Grecia se confruntă cu veri din ce în ce mai călduroase şi mai aride, iar vânturile variabile contribuie la răspândirea accelerată a incendiilor. Vara trecută a fost declarată cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice în Grecia. În august 2024, un incendiu izbucnit într-o pădure din apropierea Atenei a ajuns până în suburbii, cauzând moartea unei femei şi devastând peste 10.000 de hectare de teren. „Impactul acestor incendii nu se opreşte odată cu stingerea flăcărilor. Efectele se resimt luni întregi sau chiar ani după aceea, mai ales în zonele unde reîmpădurirea este lentă sau inexistentă”, avertizează oamenii de ştiinţă de la Meteo.

Situaţia din Grecia reflectă o tendinţă globală alarmantă. Potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al Uniunii Europene, temperaturile globale de la suprafaţa solului au fost în luna mai 2025, în medie, cu 1,4°C mai ridicate decât valorile din perioada preindustrială (1850-1900). Aceste date confirmă că planeta se îndreaptă cu paşi rapizi spre atingerea şi chiar depăşirea pragului de +1,5°C - considerat de comunitatea ştiinţifică drept o limită critică în ceea ce priveşte siguranţa climatică a omenirii.

• Emisiile din combustibili fosili

Cercetătorii susţin în continuare că principala cauză a schimbărilor climatice este reprezentată de emisiile de gaze cu efect de seră, în special dioxidul de carbon şi metanul, provenite din arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaze naturale). Aceste emisii intensifică efectul de seră, reţinând căldura în atmosferă şi generând un climat tot mai instabil.

• Reconstrucţia post-dezastru: o urgenţă strategică

Pe fondul acestei crize climatice, specialiştii greci cer autorităţilor un plan de reîmpădurire rapidă şi inteligentă, pentru a reduce riscul unor noi incendii şi pentru a stabiliza clima locală. „Dacă nu acţionăm acum, riscul este ca aceste zone să devină ireversibil mai calde, mai uscate şi mai vulnerabile în faţa dezastrelor viitoare”, avertizează autorii studiului. În paralel, societatea civilă şi comunităţile locale sunt chemate să participe la iniţiative de replantare, conservare şi monitorizare ecologică.