Industria jocurilor de noroc avertizează: ”Taxele mai mari vor duce la creşterea pieţei negre”

Reprezentanţii industriei jocurilor de noroc din ţara noastră susţin că majorarea taxării câştigurilor şi noile taxe impuse companiilor din domeniu vor duce la contractarea acestei industrii şi la mutarea jucătorilor pe piaţa neagră.

Contactat de ziarul BURSA, Cristian Pascu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc (AOPJN), ne-a declarat: "Am avut consultări în aceste zile cu decidenţii de la Guvern, este adevărat sub presiunea timpului, referitor la mărirea preconizată de taxare a domeniului de jocuri de noroc. Rferitor la tipul de joc slot-machine, aşa numitele «păcănele», le-am atras atenţia decidenţilor politici că, faţă de situaţia economică din prezent, orice mărire a taxării (ar fi a treia în ultimii patru ani, pe lângă interdicţia în localităţile ce au sub 15.000 locuitori) nu ar fi sustenabilă din punct de vedere al supravieţuirii majorităţii operatorilor autohtoni de dimensiune antreprenorială mică şi mijlocie. Mai precis, o mărire de taxare ar aduce venituri suplimentare la buget doar pe hârtie. Rezultatul în practică ar fi reducerea numărului de organizatori şi a numărului de aparate tip slot-machine în exploatare”.

Reprezentantul AOPJN ne-a mai spus că a trimis, împreună cu cei de la Exprogame, un material comun către decicenţii politici în care au propus mai multe măsuri pentru generarea de noi resurse de colectare bugetară, combaterea dependenţei de jocuri de noroc, combaterea eficientă a pieţei negre şi asigurarea unei echităţi concurenţiale de taxare pentru companiile mici şi mijlocii din domeniu.

Cristian Pascu a precizat: "Propunerile noastre sunt:

1) Reglementarea şi reintroducerea în exploatare exclusiv a aparatelor cu risc limitat în zona în prezent interzisă ce are sub 15.000 de locuitori.

2)Taxarea procentuală a veniturilor şi la acest tip de joc de noroc - care să înlocuiască actuala taxare forfetară.

Pentru a securiza veniturile bugetului de stat, taxa procentuală din venit s-ar aplica în sistemul procent X din venit, dar nu mai puţin de o sumă convenită, cel puţin la valoarea taxei forfetare actuale”.

Preşedintele AOPJN a mai arătat că preconizata mărire de taxare tot în sistem forfetar a taxelor pentru slot-machine ar duce la ieşirea din activitate a unui număr mare de operatori care ar ajunge sub pragul de rentabilitate.

Cristian Pascu a arătat: "În aceste condiţii, deşi înţelegem situaţia dificilă cu care ne confruntăm ca stat dpdv al deficitului bugetar şi ne dorim să fim solidari efortului de a depăşi aceasta criză, atragem atenţia că o simplă măsură de mărire a taxelor la sectorul slot-machine retail în sistemul actual de taxare forfetar- taxă fixă, fără a face importantul pas spre taxarea procentuală, ar menţine situaţia de concurenţă neloială între operatorii din domeniu care au venituri substanţial diferite. Aplicarea propunerilor noastre ar duce la un sistem de taxare cu lărgirea bazei de impozitare şi la o colectare la buget proporţională cu venitul realizat. Din contră, o creştere fiscală aplicată prin simpla majorare a taxelor forfetare, ar avea efectul contrar celui urmărit de stat, ar duce la contractarea şi mai puternică a pieţei de jocuri de noroc legale, scăderea veniturilor generate la bugetul de stat şi dezvoltarea pieţei negre. Menţionăm că deja dinamica sectorului de slot-machine retail este în scădere accentuată, în ultimii doi ani numărul de aparate a scăzut de la aproximativ 90.000 la aproape 50.000, iar numărul de organizatori de la 240 la numai 80”.

Odeta Nestor, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND), ne-a transmis: "Deşi înţelegem că măsurile de creştere a veniturilor bugetare sunt imperios necesare, fiind nevoie ca mediul de afaceri să fie solidar cu autorităţile şi să facă un efort financiar, atragem atenţia că o nouă majorare a taxelor va duce la reduceri semnificative ale profitului, la valori care pun sub semnul întrebării oportunitatea desfăşurării activităţii, generând în final contracţia pieţei şi înregistrarea unor venituri bugetare mai mici decât cele proiectate de autorităţi. De asemenea, majorarea taxelor va duce si la proliferarea pieţei negre, cu efecte negative atât asupra veniturilor bugetare, dar şi în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor guvernamentale de protecţie a participanţilor persoane fizice, cu precădere a persoanelor vulnerabile”.

Domnia sa a precizat că, în reglementarea actuală, organizatorii de jocuri de noroc online au deja numeroase obligaţii de plată anuale către bugetul de stat sau bugetele autorităţilor/instituţiilor publice precum: taxa aferentă licenţei de organizare a jocurilor de noroc în valoare de 300.000 de euro, echivalent în lei; taxa aferentă autorizaţiei de exploatare a activităţii, în valoare de 21% din venitul brut, dar nu mai puţin de 400.000 euro; contribuţia la Fondul Naţional Cultural în valoare de 0,5% din venitul brut; contribuţia la fondul împotriva adicţiei în valoare de 500.000 de euro, echivalent în lei; taxa pe taxele de participare în valoare de 2% din totalul depunerilor în contul de joc; impozitul pe profit în valoare de 16%.

Reprezentanta AOJND a precizat că, pentru garantarea acestor obligaţii de plată, organizatorii trebuie să constituie fondul de garantare în favoarea organului fiscal, în cuantum cuprins între 5 milioane şi 7 milioane euro, fie prin indisponibilizarea acestor sume, fie prin produse de credit oferite de terţi, costurile aferente acestora fiind cuprinse între 400.000 şi 500.000 euro/ anual. În aceste condiţii, efortul financiar pe care organizatorii de jocuri de noroc trebuie să îl aloce pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale şi parafiscale reprezintă (în reglementarea actuală) cel puţin 30% din venitul brut, la care se adaugă cheltuielile operaţionale, cu titlu exemplificativ, cheltuielile cu furnizorii, cheltuielile cu promovarea şi cheltuielile administrative, profitul brut reprezentând 2-4% din valoarea venitului brut, similar cu cel înregistrat în alte domenii de activitate.

Citeşte Economia sub presiune: Guvernul Bolojan propune cele mai mari creşteri de taxe din ultimul deceniu