Industria lemnului solicită politici predictibile şi investiţii

Reprezentanţi ai industriei procesatoare a lemnului, ai mediului academic, arhitecţi, ONG-uri şi ai Ministerului Economiei au discutat la BIFE-SIM 2026 despre competitivitatea sectorului, economia circulară şi utilizarea responsabilă a resursei, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de către Prolemn. Discuţia a avut loc în panelul denumit "De ce lemnul?” din cadrul expoziţiei, se precizează în comunicat.

Industria românească a lemnului poate genera mai multă valoare economică prin procesare avansată, reciclare, design, produse finite şi politici publice predictibile. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale panelului „De ce lemnul?”, desfăşurat la BIFE-SIM 2026, se arată în comunicat.

Din panel au făcut parte Adrian Pop - secretar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Bartha Biborka - arhitect, prof. Liviu Nichiforel - conferenţiar la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Radu Melu - expert forestier WWF România, Adrian Baban - preşedintele Asociaţiei Industriei de Prelucrare a Lemnului „Prolemn”, Oana Bodea, Kronospan România şi Adrian Pupeza, vicepreşedinte APMR, potrivit comunicatului.

Adrian Pupeza a precizat că mobila produsă în România ajunge în aproape 120 de ţări, dar industria se confruntă cu scăderi cantitative, costuri ridicate, lipsa sortării lemnului şi dificultăţi în atragerea personalului. Potrivit reprezentantului APMR, valoarea lemnului poate creşte de aproximativ 11 ori prin prelucrare, se precizează în comunicat.

Adrian Baban a evidenţiat contribuţia sectorului la susţinerea comunităţilor montane şi a identificat competitivitatea şi reputaţia drept provocări importante. „Nu dăm doar valoare economică. Lemnul este frumos când trece prin mâinile oamenilor care ştiu să îl lucreze”, a declarat acesta, conform comunicatului.

Oana Bodea a arătat că investiţiile Kronospan în România se ridică la aproximativ 700 de milioane de euro, compania colaborând cu circa 1.000 de furnizori şi 5.000 de clienţi locali. Fabricile companiei au utilizat aproximativ 400.000 de tone de material reciclat, se precizează în comunicat.

„Avem o resursă pe care o putem folosi pentru a creşte economia românească. Piaţa nu aşteaptă, iar răspunsul statului trebuie să fie mult mai rapid”, a declarat Oana Bodea.

Liviu Nichiforel şi Radu Melu au susţinut că valorificarea economică trebuie însoţită de gestionarea responsabilă a resursei, trasabilitate şi protejarea biodiversităţii. „Trebuie să existe un echilibru în ceea ce priveşte recoltarea şi prelucrarea. Trebuie să fim vigilenţi, dar să ne manifestăm informaţi”, a afirmat Radu Melu, conform comunicatului.

Bartha Biborka a vorbit despre rolul lemnului în arhitectura contemporană şi identitatea culturală, iar Adrian Pop a indicat economia circulară, inovarea şi digitalizarea drept direcţii pentru dezvoltarea sectorului. Secretarul de stat a recunoscut că birocraţia încetineşte implementarea măsurilor de sprijin, se arată în comunicat.

Panelul a evidenţiat nevoia colaborării dintre industrie, autorităţi, universităţi, arhitecţi şi organizaţiile de mediu pentru dezvoltarea produselor cu valoare adăugată şi utilizarea responsabilă a lemnului, potrivit comunicatului de presă remis redacţiei de către Prolemn.