ING SAFE Talks 2026: 42% din fraudele raportate în prima jumătate a anului 2026 sunt înşelătorii telefonice

În data de 14 iulie, ING Bank România, alături de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliţia Română şi Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, au organizat ING SAFE Talks, o nouă întâlnire dedicată informării publicului cu privire la cele mai recente metode de fraudă digitală, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Pentru prima dată, înşelătoriile telefonice se află pe primul loc în topul fraudelor. Din totalul incidentelor raportate de DNSC în prima jumătate a anului, 42% au fost fraude prin telefon (vishing), 14% au fost fraude de tip phishing şi 13% au fost fraude prin SMS (smishing).

La nivel naţional, în prima jumătate a anului 2026, la nivelul tuturor structurilor de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Române (care au în competenţă investigarea infracţiunilor informatice şi împotriva sistemelor informatice) au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale. La finalul lunii iunie, la nivel naţional, rămăseseră în curs de soluţionare aproximativ 72.000 de dosare. La 1 ianuarie 2026, existau înregistrate un număr de 67.000 de dosare, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Investigaţii Criminale, Poliţia Română.

• ING Bank, DNSC şi Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă lansează un apel pentru creşterea vigilenţei în faţa fraudelor digitale

În cadrul evenimentului ING SAFE Talks au fost discutate cele mai noi scheme de fraudă digitală, cum reacţionează românii de peste 50 de ani şi seniorii la fraude şi au fost lansate noi funcţionalităţi din ecosistemul ING SAFE, dedicate prevenirii fraudelor.

Vorbitori în cadrul evenimentului:

• Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România

• Mihai Rotariu, manager Direcţia Comunicare, Marketing şi Media din cadrul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC)

• Alexandra Dobre, Fondator, Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă

• Şef Serviciu Direcţia de Investigaţii Criminale, Poliţia Română

• Şef Serviciu de combatere a infracţiunii informatice, DGPMB

• Adelina Branciog, Product Lead, ING Bank România

„Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială. În acelaşi timp, aceştia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicaţii maliţioase. În continuare noi ca utilizatori trebuie să fim atenţi la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă - emoţia, urgenţa, urmată de solicitarea de date.

Iniţiative precum cea de astăzi, în care ING, DNSC, Poliţia Română, societatea civilă şi presa din România discută împreună despre cele mai recente scenarii şi poveşti folosite în tentativele de fraudă, sunt esenţiale - prevenţia rămâne la fel de importantă ca reacţia în faţa atacurilor cibernetice.” - Mihai Rotariu, manager Direcţia Comunicare, Marketing şi Media, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).

• Peste 6 din 10 români 50+ identifică spoofing-ul sau impersonarea băncilor drept cea mai cunoscută metodă de fraudă

În cadrul evenimentului ING SAFE Talks, a fost lansat şi primul studiu naţional privind fraudele financiare online în rândul persoanelor de peste 50 de ani.

Peste 6 din 10 persoane cu vârsta de peste 50 de ani spun că au experimentat cel puţin un tip de fraudă cibernetică, în timp ce doar 37% declară că nu s-au confruntat niciodată cu o astfel de situaţie. Persoanele în vârstă cunosc, în medie, 7 dintre cele 13 tipuri de fraude analizate în studiu.

Potrivit studiului, românii cu vârstă mai mare de 50 de ani cunosc în medie 7 dintre cele 13 tipuri de fraude analizate în cadrul studiului naţional: 66% dintre respondenţi spun că au auzit de mesajele sau apelurile false care par să provină de la bancă sau alte instituţii (spoofing şi metode de impersonare), acestea fiind cea mai cunoscută metodă de fraudă analizată în studiu.

Phising-ul, adică trimiterea linkurilor suspecte către site-uri false care imită platforme oficiale, ocupă poziţia a doua (63%), iar la mică distanţă se află ofertele pentru produse sau servicii la preţuri nerealist de mici şi mesajele sau e-mailurile care solicită parole, date personale ori actualizarea contului (61%). Mai mult de jumătate dintre respondenţi spun că au auzit de cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok (57%), precum şi de investiţiile false şi promisiunile financiare nerealiste (56%).

„Rezultatele acestui studiu confirmă că educaţia financiară şi digitală trebuie să devină un proces continuu, adaptat modului în care evoluează fraudele online. Prin campania «Nesupus Fraudelor», desfăşurată împreună cu ING Bank România, ne propunem să oferim seniorilor informaţii practice, exemple concrete şi instrumente care să îi ajute să recunoască tentativele de fraudă şi să reacţioneze corect. Studiul ne oferă o imagine clară asupra provocărilor cu care se confruntă persoanele de peste 50 de ani şi va sta la baza următoarelor etape ale campaniei.” - Alexandra Dobre, fondator al Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă

Cum reacţionează seniorii în faţa tentativelor de fraudă. Aproape 7 din 10 seniori spun că au apelat la autorităţi după o tentativă de fraudă

Potrivit studiului, majoritatea persoanelor de peste 50 de ani aleg să reacţioneze atunci când se confruntă cu o tentativă de fraudă. Aproape şapte din zece respondenţi (69%) spun că au apelat la Poliţie sau alte autorităţi, iar 47% au blocat contactul de la care au primit mesajul. În acelaşi timp, peste o treime (36%) au verificat informaţiile înainte de a reacţiona şi unul din cinci (19%) a ales să ignore mesajul.

Doar 11% dintre respondenţi recunosc că au accesat linkul primit, iar un procent similar a contactat banca pentru verificări.

Frauda online a devenit o industrie globală, bine organizată şi extrem de adaptabilă

„Nu mai vorbim despre hackeri izolaţi, ci despre grupări organizate, cu structuri similare companiilor: call-centere, recrutare, dezvoltatori IT. Cu ajutorul inteligenţei artificiale, fraudatorii creează deepfake-uri vocale, video şi mesaje impecabil redactate. Mai mult, personalizarea pe baza datelor publice creşte credibilitatea atacului. Emoţiile exploatate cel mai frecvent sunt: frica, urgenţa, încrederea şi câştigul." - Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România

• ING lansează ecosistemul ING SAFE pentru consolidarea protecţiei împotriva fraudelor financiare

În cadrul evenimentului, ING SAFE Talks, ING Bank România a lansat ecosistemul ING SAFE, reunind iniţiativele băncii dedicate prevenirii fraudelor şi protejării clienţilor, precum şi noi funcţionalităţi de securitate.

ING SAFE Call este un nou serviciu de securitate destinat protejării clienţilor împotriva tentativelor de fraudă financiară. Atunci când sistemele de monitorizare ING Bank identifică o plată care se abate de la comportamentul obişnuit al clientului, acesta primeşte automat un apel telefonic de verificare de la numărul dedicat 0374647233 (adică 037INGSAFE). În cadrul apelului, clienţii ING Bank pot confirma sau respinge tranzacţia: apasă 9 dacă recunosc şi confirmă plata sau apasă 1 dacă nu recunosc tranzacţia sau au fost manipulaţi să o efectueze. Prin noua funcţionalitate ING SAFE Button, clienţii îşi vor putea bloca accesul la conturile lor direct din Home'Bank, în cazul în care au o suspiciune de fraudă.

Protejarea clienţilor împotriva fraudelor financiare este o prioritate permanentă pentru ING Bank România. Investim constant atât în tehnologii de prevenţie şi monitorizare, cât şi în dezvoltarea unor noi funcţionalităţi care îi ajută pe clienţi să identifice şi să evite tentativele de fraudă înainte ca acestea să producă efecte. Prin lansarea ecosistemului ING SAFE reunim toate aceste iniţiative într-o abordare integrată, care combină inovaţia tehnologică, educaţia şi parteneriatului cu autorităţile,”, a spus Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România

• Cum ne protejăm de fraudele din mediul online?

Fiţi suspicioşi dacă primiţi mesaje sau e-mailuri alarmante care încearcă să vă convingă să executaţi o acţiune în grabă: „rezervarea dumneavoastră va fi anulatată în 24 de ore”, „contul dumneavoastră va fi suspendat”.

Nu accesaţi niciodată linkuri sau ataşamente provenite din surse necunoscute, dacă mesajul este neaşteptat sau dacă suspectaţi că este ceva în neregulă. Contactaţi echipa platformei, pe un canal de comunicare diferit, pentru a vă asigura de autenticitatea mesajului.

Nu instalaţi aplicaţii la solicitarea unor presupuşi agenţi de investitii, prin care să le oferiţi control la dispozitivul utilizat, la telefonul mobil sau computer. Atenţie: ulterior, aceştia vor putea avea acces deplin la conturile bancare, datele personale şi vor putea efectua orice operaţiune doresc!

Daca aveţi nevoie de ajutor în efectuarea unei operaţiuni, contactaţi banca.

Asiguraţi-vă că nu vă aflaţi pe un site clonă, care arată similar cu cel oficial, dar care foloseşte un nume de domeniu diferit sau scris greşit (o literă lipsă sau în plus poate fi un indiciu).

Nu vă autentificaţi niciodată în aplicaţia de internet banking folosind un link primit pe SMS sau e-mail şi nu accesaţi linkuri promovate. Folosiţi doar aplicaţia instalată pe mobil sau tastaţi adresa URL a aplicaţiei într-o nouă pagină web.

Fiţi atenţi la ofertele întâlnite pe internet care par „prea bune pentru a fi adevărate”. Dacă acestea conţin expresii precum „investiţii cu profit garantat” sau „câştiguri de nerefuzat”, cel mai probabil vin de la fraudatori.

Nu finalizaţi niciodată o operaţiune până nu vă asiguraţi că este ceea ce vă doriţi. Citiţi cu atenţie SMS-urile primite de la bancă şi asiguraţi-vă că validaţi operaţiunea dorită.

Pentru a recunoaşte tentativele de fraudă online şi a nu le cădea victimă, informaţi-vă constant despre acestea din surse de încredere precum site-ul DNSC şi secţiunea de securitate de pe site-ul ING Bank.

Pentru a recunoaşte tentativele de fraudă online şi a nu le cădea victimă, ING Bank România recomandă constant utilizatorilor de servicii bancare să se informeze despre acestea din surse de încredere precum site-ul DNSC şi secţiunea de securitate de pe site-ul ING Bank.