Abonament gratuit

IUNIE FINANCIARGuvern în alertă, oameni în relaxare, deficit pe creştere

Emilia Olescu,George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

<b>Fotografie de Make, colecţia personală</b>

Fotografie de Make, colecţia personală

Starea de alertă şi-a pus amprenta atât asupra scenei politice, cât şi asupra activităţii economice desfăşurate în luna iunie. Multe dintre măsurile adoptate de Guvern şi Parlament au vizat sprijinirea în continuare a mediului de afaceri privat şi a cetăţenilor în faţa pandemiei, chiar dacă, începând cu 10 iunie, se remarcă o insubordonare a unei părţi din populaţie faţă de măsurile de restricţie impuse, fapt care s-a concretizat într-o creştere galopantă a numărului de persoane infectate cu Sars-Cov2, mai ales în ultima decadă a lunii trecute. În toată această perioadă, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat cinci hotârâri prin care a dispus mai multe măsuri de relaxare şi reluarea anumitor activităţi economice, culturale, religioase şi sportive. Din păcate, restricţiile privind aceste măsuri nu au fost respectate de cetăţeni, iar numărul cazurilor de noi infectaţi cu Covid-19 a crescut, în ultima jumătate a lunii iunie. Practic, în perioada 15 iunie-30 iunie, s-au înregistrat zilnic între 275 şi 460 de persoane infectate, cu un vârf în ultima săptămână a lunii iunie. Probabil că de aceea, pe baza unor informaţii anterioare, pentru reducerea răspândirii pandemiei, Guvernul, la sugestia CNSU, a decis, în 16 iunie, prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile.

La 1 iunie, s-a intrat în a doua perioadă de relaxare, odată cu redeschiderea teraselor.

În 4 iunie, cu prilejul primei şedinţe de Guvern de luna trecută, a fost prefigurată schema Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, plan ce a fost lansat, ulterior, la începutul lunii iulie.

În urmă cu o lună, premierul Ludovic Orban se referea la flexibilizarea muncii prin intermediul programului SURE, la sprijinirea IMM-urilor şi investiţiilor prin supracontractarea pe axele 2.1 şi 2.2 din Programul Operaţional Regional, precum şi la o schemă de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari.

De altfel, în cadrul şedinţei de guvern din 4 iunie a fost adoptat un memorandum privind programul de susţinere a companiilor mari, pentru asigurarea capitalului de lucru şi a investiţiilor. Conform memorandumului, plafonul a fost stabilit la 8 miliarde lei (la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a stabilit că acesta va fi de doar 4 miliarde lei), iar ministrul Finanţelor Publice, Vasile Cîţu, ne asigura că programul va avea un efect de multiplicare de aproape 28 miliarde lei în economie. Beneficiarii garantării creditelor bancare ar urma să fie persoane juridice de drept privat înfiinţate în baza Legii societăţilor numărul 31/1990 republicată cu completările şi modificările ulterioare, care au cifre de afaceri peste 20 de milioane de lei în anul 2019.

Tot în 4 iunie, Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, a semnat ordinul privind ghidul pentru schema de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie, prin subvenţionarea unei părţi din kilowattul consumat de către cele 15 sectoare mari consumatoare de energie.

Aleşii locali, mandate până la 1 noiembrie

În 9 iunie, după o şedinţă la Palatul Cotroceni cu o parte dintre membrii Cabinetului Orban, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că, după 15 iunie, se vor putea redeschide mall-urile, dar fără restaurante şi fără locuri de joacă. Şeful statului ne informa şi cu privire la celelalte măsuri de relaxare ce urmau a fi dispuse de guvern, cum ar fi organizarea unor evenimente private cu 20 de persoane dacă evenimentele sunt în interior şi 50 de persoane dacă evenimentele vor avea loc în exterior.

Printre măsurile enumerate de preşedinte se numărau redeschiderea

after-school-urilor, a grădiniţelor şi creşelor private, a

sălilor de fitness şi piscinelor exterioare.

Deşi cetăţenii s-ar fi aşteptat ca măsurile anunţate de Klaus Iohannis să fie luate în prima şedinţă de Guvern, din 11 iunie, premierul Ludovic Orban şi ceilalţi membri ai Cabinetului au ales să amâne adoptarea acestora pentru momentul în care urmau să prelungească starea de alertă. Astfel că, la şedinţa din 11 iunie, premierul doar i-a informat pe miniştri în legătură cu viitoarele măsuri de relaxare, enumerând printre acestea, pentru prima dată, reluarea activităţilor pentru jocurile de noroc, respectiv loteria şi casele de pariuri, fapt care a iscat o mulţime de controverse în mediul politic.

Cu o zi înainte, în 10 iunie, Guvernul primea o lovitură din partea Curţii Constituţionale a României, care desfiinţa atât legea privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cât şi OUG 44/2020 privind acelaşi subiect. CCR a stabilit că prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale se realizează numai prin lege organică, adoptată de Parlament, şi nu prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului. Totodată, CCR a dispus că Parlamentul este cel care va reglementa, prin legea de prelungire a mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale, dacă stabilirea datei alegerilor se realizează prin lege organică sau prin hotărâre de Guvern. Pentru ca să nu existe un blocaj în administraţia publică locală, Parlamentul a adoptat în 15 iunie prelungirea mandatelor aleşilor locali până la data de 1 noiembrie.

Starea de alertă, prelungită cu 30 de zile

Disputele politice au continuat cu privire la măsurile de relaxare din starea de alertă şi la continuarea acesteia. În urma presiunii venită din partea Parlamentului, dar şi a unei părţi din aliaţii politici - cei de la USR şi UDMR - premierul a fost nevoit să facă unele concesii, astfel că, în şedinţa de guvern din 16 iunie, odată cu adoptarea hotărârii de prelungire cu 30 de zile a stării de alertă, începând din 17 iunie, s-au aprobat şi măsurile luate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Prin cele două acte administrative s-a permis desfăşurarea activităţilor în centrele comerciale de tip mall, cu excepţia cinematografelor, restaurantelor, şi a zonelor de joacă pentru copii. Totodată, s-a reluat activitatea în sălile de fitness şi de aerobic, în afterschool-uri, grădiniţe şi creşe, în casele de pariuri şi s-a permis oficierea de slujbe şi în interiorul bisericilor cu respectarea măsurilor de protecţie şi distanţare fizică.

Prin hotărârea Guvernului, de prelungire a stării de alertă, Executivul a renunţat la procedura achiziţiilor directe de echipamente medicale, sanitare şi de protecţie, pe care a folosit-o din plin atât în cele 60 de zile a stării de urgenţă, cât şi în primele 30 de zile a stării de alertă.

Prelungirea stării de alertă nu a mai trecut prin aprobarea Parlamentului, aşa cum s-a întâmplat la instaurarea stării de alertă, conform dispoziţiilor legii 55/2020. Dispoziţii care, ulterior, aveau să fie declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională a României, prin decizia din 25 iunie, prin care stabilea că o hotărâre a Guvernului nu poate fi aprobată şi nici modificată de Parlament. Tot în 25 iunie, CCR a mai decis că izolarea şi carantinarea persoanelor se poate face doar prin lege şi nu prin ordinul ministrului Sănătăţii.

În cadrul aceleeaşi şedinţe din 16 iunie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care firmele din domeniul HoReCa au fost scutite de la plata impozitului specific pentru o perioadă de 90 de zile, care se adaugă la perioada anterioară de 60 de zile a stării de urgenţă. Plata acestui impozit se va face până la data de 25 octombrie 2020. A fost astfel amânat termenul de plată de la 25 iulie 2020 la 25 octombrie.

De asemenea, tot firmele din domeniul HoReCa, în special cele din zona turistică şi de hoteluri, restaurante, cafenele care deţin în administrare proprietăţi pe plajă, în baza aceluiaşi act normativ, au fost scutite de una dintre cele trei tranşe de plată la care aveau obligaţia pentru anul 2020, pentru anul în curs.

Odată cu prima zi din prelungirea stării de alertă, în 17 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, impozitarea pensiilor speciale cu 10% pentru pensiile cuprinse între 2001 lei şi 7000 lei şi cu 85% pentru ce depăşeşte 7001 lei.

A doua zi, 18 iunie, plenul Parlamentului adopta şi impozitarea pensiilor senatorilor şi deputaţilor după aceeaşi schemă stabilită în 17 iunie. Actul normativ din 17 iunie a fost atacat la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului şi conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În urma acestui demers, parlamentarii PNL au iniţiat un proiect prin care doresc schimbarea din funcţia de şef al Avocatului Poporului a doamnei Renate Weber.

Nou preşedinte la ASF şi o nouă inculpare a lui Liviu Dragnea

În 24 iunie, Parlamentul tranşa chestiunea spinoasă a conducerii Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, instituţie publică ce s-a aflat în ultimul an în centrul mai multor scandaluri, atât pe partea de piaţă de capital, cât şi în domeniul asigurărilor. Senatorii şi deputaţii au ales pentru funcţia de preşedinte al ASF pe Nicu Marcu, fost vicepreşedinte al Curţii de Conturi, fost parlamentar USL, propus de PNL, considerat un apropiat al preşedintelui ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.

Tot în 24 iunie, PNL a obţinut funcţia de vicepreşedinte al ANRE, în care a fost ales Mircea Man, iar în Comitetul de Reglementare al instituţiei au fost trimişi Marian Neacşu şi Valeriu Steriu. În aceeaşi şedinţă, parlamentarii au aprobat şi cele două propuneri pentru funcţiile de preşedinţi ale celor două secţii ale Consiliului Legislativ, funcţiile urmând a fi preluate de fostul judecător al Curţii Constituţionale, Toni Greblă şi Mariana Moţ, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Pe plan politic, ar mai fi de menţionat că în 30 iunie Parlamentul a votat numirea noilor vicepreşedinţi ai Curţii de Conturi. Aceştia sunt

Ilie Sârbu, fost parlamentar social-democrat şi socrul lui Victor Ponta, şi Niculae Bădălău, preşedintele organizaţiei PSD Giurgiu, cunoscut mai mult prin injuriile adresate românilor din Diaspora.

De asemenea, ar mai fi de consemnat că Parlamentul a adoptat la jumătatea lunii, în 16 iunie, proiectul legislativ al USR, prin care se înfiinţează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu - aşa numita DNA a pădurilor - proiect care a fost contestat de Ministerului Justiţiei şi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru a arăta că Guvernul este preocupat de acest aspect, în 25 iunie Executivul a aprobat o hotărâre prin care a operaţionalizat Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos - SUMAL. Ministrul Mediului, Costel Alexe, a precizat că, odată cu operaţionalizarea acestui sistem de urmărire a materialului lemnos, autorităţile vor reuşi în timp real, 24 de ore din 24 de ore, să aibă un management foarte bun al materialului lemnos, să ştie în orice moment cât s-a tăiat din pădurile României, unde va merge acest material lemnos, către ce depozit şi, evident, mai ales, apoi, către terţi. Prin operaţionalizarea SUMAL, toate instituţiile statului - direcţiile silvice, gărzile forestiere sau instituţiile din subordinea Ministerului de Interne - vor colabora în privinţa protejării pădurilor din ţara noastră.

În privinţa activităţii anticorupţie, două aspecte importante au ţinut prima pagină în a doua jumătate a lunii iunie. În 23 iunie, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 23 iunie 2020, a inculpatului Eugen Adrian Ionel, director general al Companiei Naţionale Unifarm SA, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, complicitate la trafic de influenţă, instigare la fals intelectual şi folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane. Procurorii anticorupţie susţin că fostul director general al Unifarm ar fi pretins o şpagă de 760.000 euro pentru atribuirea unui contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu virusul COVID 19 (250.000 de combinezoane şi 3 milioane de măşti chirurgicale).

În 26 iunie, DNA anunţa că a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul Liviu Nicolae Dragnea, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care se numără aceea de constituire a unui grup infracţional organizat şi aceea de abuz în serviciu, pe care le-ar fi comis din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Este vorba despre celebrul caz Tel Drum, firmă cu acţiuni la purtător, despre care în mass-media au apărut informaţii că l-ar avea în spate pe fostul şef al PSD, Liviu Dragnea şi care, în perioada în care acesta a fost şef al judeţului Teleorman, a sifonat 20 de milioane de euro prin intermediul unor lucrări de asfaltare. Cercetările în acest dosar au fost demarate de DNA în urmă cu trei ani, în urma raportului şi a sesizării întocmite de funcţionarii Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Deficit bugetar de 3,59% din PIB, în primele cinci luni ale anului

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat un deficit bugetar pe primele cinci luni ale anului în curs de 3,59% din PIB (38,84 miliarde lei), mult mai mare faţă de cel din aceeaşi perioadă din 2019, când ajunsese la 1,4%.

Execuţia bugetară publicată de MFP subliniază că aproape jumătate din deficitul bugetar aferent primelor cinci luni din 2020 este generat de "sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19".

Ministerul de resort arată: "Creşterea deficitul bugetar aferent primelor cinci luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-mai, ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă şi de alertă (11,7 miliarde lei), (ii) de creşterea cu 2,26 miliarde lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-mai 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, (iii) precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde lei. De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 3,43 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 3,83 miliarde lei".

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 119,59 miliarde lei, în perioada analizată, în scădere cu 3,4% faţă de nivelul încasat în intervalul similar al anului trecut. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 158,43 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 14,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit sursei citate.

1,79 miliarde lei - profitul BNR , anul trecut, cu 132% mai mare faţă de cel planificat

Banca Naţională a României (BNR) a înregistrat un profit net de circa 1,79 miliarde lei, anul trecut, cu 52% mai mare decât cel din 2018 şi cu 132% mai mare faţă de cel planificat, arată raportul anual al BNR publicat în ultima parte a lunii iunieastăzi. Suma virată la bugetul de stat de către BNR s-a ridicat la 1,43 miliarde de lei, cu 51,8% mai mult decât în 2018 - o cotă de 80% din veniturile nete ale băncii, conform legii. Suma rămasă, de 143,9 milioane de lei, urmează să fie repartizată în 2020.

În raportul băncii centrale se arată: "Rezultatul financiar realizat la 31 decembrie 2019 a fost profit în sumă de 1.797.292 mii lei, cu 52% (+613.929 mii lei) mai mare faţă de cel înregistrat în anul anterior (1.183.363 mii lei), ca urmare, în principal, a următoarelor evoluţii:

$ obţinerea unui profit operaţional în sumă de 1.905.802 mii lei, cu 27% (+410.104 mii lei) peste profitul operaţional al anului anterior (1.495.698 mii lei);

$ înregistrarea de cheltuieli cu diferenţele nefavorabile din reevaluare aferente activelor şi pasivelor în valută în sumă de 108.510 mii lei, cu 65% (-205 285 mii lei) sub nivelul consemnat la 31 decembrie 2018 (313.795 mii lei)".

CNSAS a cerut instanţei să constate calitatea lui Isărescu de colaborator al Securităţii

Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a cerut, în 15 iunie, Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al Securităţii pentru Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR. CNSAS a aprobat, anterior, nota în care îi este consemnată şefului băncii centrale calitatea de colaborator al fostei Securităţi.

CNSAS susţine, în documentul trimis instanţei, că Isărescu ar fi fost recrutat de Securitate pe când era cercetător la Institutul de Economie Mondială. Documentele din dosarele Securităţii invocate de CNSAS arată că Isărescu ar fi fost folosit de Securitate ca persoană de sprijin / sursă încă din 1979. El ar fi dat note cu numele conspirativ Manole, conform g4media.ro.

Pe parcursul colaborării cu Securitatea, el a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai în România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări, susţine CNSAS, care indică două note informative: una din 16 decembrie 1987 şi una din 5 martie 1985. CNSAS arată că informaţiile furnizate de către Isărescu vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată şi a dreptului la libertatea cuvântului. Avocatul Gheorghe Piperea a sesizat autorităţile bancare europene şi presa internaţională cu privire la situaţia lui Mugur Isărescu.

Acţiunea CNSAS vine după ce, în urmă cu circa un an, avocatul Piperea a sesizat Consiliul despre colaborarea guvernatorului BNR cu Securitatea.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, susţine, citat de Libertatea, că Mugur Isărescu nu a colaborat cu Securitatea şi că are documente de la CNSAS care confirmă acest lucru.

Răspunsul Guvernatorului Băncii Centrale la aceste acuzaţii a fost dat în cadrul unui interviu publicat în Jurnalul Naţional. Şeful BNR arăta, printre altele: "Activitatea mea de dinainte de 1989 este arhicunoscută. Am lucrat timp de 17 ani într-un singur loc, la Institutul de Economie Mondială. (...); Institutul avea într-adevăr o poziţie specială în epocă. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa preţuri, evoluţii de cursuri valutare, ştiri din economia mondială etc. Analizele cercetătorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la instituţiile abilitate, la Ministerul Comerţului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceauşescu. Având în vedere importanţa şi destinaţia acestora, era precizat cu iniţiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografă. Din acest motiv, probabil, au apărut, şi continuă să prezinte interes şi astăzi, întrebările legate de activitatea IEM".

Raiffeisen Bank a pierdut procesul cu ANPC în cazul Raiffeisen Leaks

Raiffeisen Bank a pierdut definitiv procesul în faţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), în dosarul deschis de instituţia de credit în care a contestat un proces verbal emis, în 2017, de autoritate. Acesta a stat la baza Ordinului prin care ANPC obliga Raiffeisen Bank să revină la dobânda de la momentul acordării, pentru toate contractele de credit încheiate în perioada 2006-2009, indiferent de moneda în care a fost acordat creditul.

Banca a contestat în instanţă atât procesul-verbal, cât şi Ordinul emis de ANPC. Dosarul în care banca a contestat Ordinul ANPC a fost câştigat pe fond de Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor, dar Raiffeisen Bank a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit termen în acest dosar pentru finalul anului 2021.

În luna octombrie 2017, ANPC a emis Ordinul de încetare a practicilor incorecte în cazul Raiffeisen Bank, care obligă banca să-şi refacă toate contractele de credit în franci elveţieni, lei şi euro, readucându-le la condiţiile din perioada 2006-2008, când au fost încheiate. Acest lucru presupune, printre altele, aplicarea dobânzii de la acea vreme, dar şi refacerea scadenţarului.

Decizia a fost luată în urma solicitărilor făcute de Guvernul Tudose şi de Administraţia Prezidenţială, care au cerut instituţiei să soluţioneze un memoriu al Grupului Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC). Acesta face referire la apariţia în spaţiul public, în luna iulie 2017, a unor documente interne atribuite Raiffeisen Bank, care arată strategia băncii de acordare a creditelor în franci elveţieni.

Nuclearelectrica a eliminat chinezii din proiectul de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă

În prima parte a lunii iunie, acţionarii Nuclearelectrica au aprobat, la solicitarea Ministerului Economiei, încetarea negocierilor cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Acţionarii companiei de stat au abrogat, astfel, Strategia de continuare a Proiectului Unităţile 3 şi 4 Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2014), precum şi a Strategiei revizuite de continuare a Proiectului Unităţile 3 şi 4 Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2018).

De asemenea, a fost mandatat Consiliul de Administratie al SNN să iniţieze procedurile/demersurile/acţiunile privind încetarea negocierilor cu CGN, precum şi încetarea efectelor juridice (prin acordul partilor, denuntare etc) a următoarelor documente: "Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavoda (MoU) şi Acordului Investitorilor în forma preliminară. În AGA din iunie, Consiliul de Administraţie al SNN a fost mandatat şi să iniţieze demersurile necesare pentru analiza şi cristalizarea opţiunilor strategice privind construcţia de noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse nucleare.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

12 Aug. 2020
Euro (EUR)Euro4.8357
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1087
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4964
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3638
Gram de aur (XAU)Gram de aur255.0694

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
myTEX.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie